Ambele reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă sunt menținute în stare de oprire sigură, din cauza nivelului scăzut al Dunării. Nuclearelectrica a anunțat duminică, 11 octombrie, că Unitățile 1 și 2 nu pot relua producția de energie electrică până când situația hidrologică nu permite funcționarea în condiții de siguranță. Această întrerupere afectează una dintre cele mai importante surse de energie din România, necesitând o gestionare atentă a sistemului energetic național.
Oprirea simultană a celor două unitate de la Cernavodă obligă Sistemul Energetic Național să compenseze absența unei capacități de producție de aproximativ 1.300 MW. În mod obișnuit, aceste reactoare asigură circa 20% din producția națională de energie electrică. Din cauza lipsei acestui aport constant, sistemul va trebui să acopere necesarul prin alte centrale de producție sau prin importuri de energie, în funcție de disponibilitatea pieței regionale și de cererea de consum.
Problema tehnică este cauzată de faptul că centrala utilizează apa din sistemul Dunăre–Canalul Dunăre–Marea Neagră pentru procesele de răcire. Când nivelul apei scade, anumite componente ale sistemului de răcire ies din parametrii optimi de exploatare, forțând operatorul să reducă puterea sau să oprească reactoarele. Nuclearelectrica subliniază că dispune de sisteme de răcire multiple, proiectate să funcționeze la niveluri diferite ale apei, pentru a respecta cerințele de securitate.
Directorul general al companiei, Mihai Laurențiu Gioară, a recunoscut că situația este dificilă din perspectiva producției, dar a asigurat că este pe deplin gestionată din punct de vedere al securității nucleare. Compania utilizează această perioadă de oprire controlată pentru activități de mentenanță și pentru creșterea rezilienței instalațiilor. În paralel, au fost inițiate consultări cu experți pentru a identifica soluții pe termen mediu și lung care să reducă vulnerabilitatea centralei la astfel de evenimente hidrologice.
Securitatea nucleară este asigurată integral prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent. Chiar și în perioada în care reactoarele nu produc electricitate, procesele de răcire și monitorizarea instalațiilor continuă prin sisteme independente. Autoritățile au adoptat măsuri suplimentare pentru protejarea pompelor și menținerea redundanței, asigurându-se că funcțiile esențiale sunt preluate de echipamente alternative în cazul unor defecțiuni.
Centrala de la Cernavodă este singura unitate nucleară din România și joacă un rol critic în echilibrarea sistemului energetic, oferind o producție constantă, spre deosebire de sursele regenerabile precum energia solară sau eoliană. Conform raportului anual al Nuclearelectrica, în 2025, cele două unități au livrat în Sistemul Energetic Național aproximativ 10,1 milioane MWh, reprezentând aproximativ o cincime din totalul electricității generate în țară.