Programul de Guvernare pentru perioada 2026-2028 introduce o nouă strategie energetică, punând accent pe finalizarea proiectelor majore de infrastructură și producție. Documentul stabilește ca priorități clare finalizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, implementarea proiectului Tarnița-Lăpuștești și lansarea primelor concesiuni pentru parcuri eoliene offshore în Marea Neagră. Această abordare vizează dezvoltarea simultană a capacităților de producție, stocare și transport, alături de modernizarea rețelelor și restructurarea mecanismelor de sprijin financiar.
Sectorul nuclear reprezintă pilonul central al noilor promisiuni guvernamentale, cu un accent deosebit pe securitatea energetică. Guvernul își asumă adoptarea unei decizii finale de investiție pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, garantând în același timp asigurarea finanțării necesare pentru acest demers. Pe lângă extinderea capacității nucleare, proiectul de retehnologizare a Unității 1 este menționat ca fiind una dintre investițiile-cheie ale perioadei, fiind esențial pentru redefinirea structurii producției de energie electrică din România.
În ceea ce privește stocarea energiei, strategia vizează proiecte strategice precum Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz, propunând susținerea acestora prin contracte pentru diferență. Pentru noile capacități de stocare bazate pe tehnologia bateriilor, finanțarea publică va fi condiționată strict de furnizarea efectivă de servicii către sistemul energetic. Această schimbare de paradigmă urmărește eficientizarea resurselor și asigurarea stabilității rețelei în contextul unei economii care trece printr-o electrificare accelerată.
Guvernul propune o metodă nouă de acordare a sprijinului pentru investiții, eliminând evaluările ex-ante în favoarea unui model bazat pe rezultate concrete. Sprijinul va fi acordat doar în funcție de capacitatea efectiv pusă în funcțiune, o măsură menită să elimine proiectele speculative și să accelereze dezvoltarea celor mature. De asemenea, se va prioritiza racordarea proiectelor avansate prin introducerea unor garanții financiare pentru rezervarea capacităților de conectare la infrastructura energetică existentă.
Tranziția către energie verde va include o gestionare mai atentă a retragerii capacităților de cărbune, corelând închiderea acestora cu punerea în funcțiune a noilor unități de producție. În acest context, restructurarea Complexului Energetic Oltenia rămâne un subiect sensibil pentru tranziția energetică națională. Pe partea de regenerabile, se pregătește lansarea procedurilor de concesionare pentru eolianul offshore în Marea Neagră, un sector care urmează să urmeze succesul investițiilor în fotovoltaic și eolian onshore.
Pentru consumatori, strategia propune înlocuirea plafonării generale cu scheme de sprijin țintite în funcție de venit, aplicate direct pe factură și extinse la gazele naturale. Infrastructura va fi consolidată prin extinderea interconectărilor transfrontaliere și modernizarea rețelelor de termoficare din marile orașe folosind fonduri europene. Această evoluție se încadrează în obiectivele europene de decarbonizare și în necesitatea de a crește producția internă pentru a reduce dependența de importurile de energie.