Sistemul Energetic Național românesc traversează o perioadă critică în luna octombrie, fiind expus unor riscuri majore de dezechilibrare. Seceta prelungită, oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă și rezervele limitate de combustibil pun o presiune severă pe capacitatea țării de a asigura necesarul de energie electrică. În acest context, Guvernul a decis prelungirea stării de alertă energetică până la data de 31 octombrie pentru a gestiona riscurile de aprovizionare.
Factorul principal care declanșează această criză este regimul hidrologic extrem de deficitar al Dunărei, care a dus la scăderea cotelor la niveluri fără precedent. Acest fenomen a afectat direct centrala nucleară, Unitatea 1 fiind închisă la sfârșitul lunii iulie, urmată de oprirea forțată a Unității 2 la mijlocul lunii august. Prognozele indică faptul că, în perioada 15–22 octombrie, nivelul apei ar putea atinge sau depăși pragul critic de -262 cm.
Din cauza lipsei de apă, repunerea în funcțiune a grupurilor nucleare în prima jumătate a lunii octombrie este considerată imposibilă, ceea ce privează sistemul de o componentă masivă de producție bandă. În paralel, Hidrolectrica funcționează la capacități infime, producând doar 200-300 MW în restul perioadelor, față de o capacitate instalată de 6.400 MW. Compania poate intra pe piață doar dimineața și seara, când este necesară pentru a acoperi vârfurile de consum.
Resursele de producție rămase sunt extrem de limitate, în condițiile în care consumul la ora de vârf de seară poate atinge 8.000 MW. Termocentralele pe cărbune pot opera la un plafon de maxim 1.200 MW, dar sunt restricționate de rezervele limitate de combustibil. În ceea ce privește energia regenerabilă, producția eoliană este estimată să scadă la un interval de 600 – 1.000 MW, în timp ce parcurile fotovoltaice sunt afectate de nebulozitate și scurtarea duratei de strălucire a soarelui.
Situația este agravată de factorii externi, deoarece vecinii regionali au propriile limitări de capacitate. De exemplu, centrala nucleară de la Paks din Ungaria a retras din exploatare un grup de 500 MW, ceea ce reduce capacitatea României de a se baza pe importuri pentru echilibrare. Pentru a preveni o congestie masivă, Transelectrica are puteri sporite de intervenție prin Dispeceratul Energetic Național, putând reduce exporturile sau limitarea consumului industrial.
Gestionarea acestor crizi energetice necesită o coordonare strictă între operatorii de sistem și autoritățile guvernamentale. În perioadele de instabilitate, Transelectrica poate implementa măsuri tehnice și comerciale dure, inclusiv anularea exporturilor de energie către Europa Continentală. Reziliența infrastructurii depinde în acest moment de capacitatea de dispecerizare și de evoluția condițiilor meteorologice pe parcursul întregii luni de octombrie.