Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru perioada 1 ianuarie – 31 august 2026 indică o schimbare semnificativă în structura energetică a României. În acest interval, resursele de energie primară au înregistrat o scădere de 6,3%, totalizând 20,94 milioane de tone echivalent petrol (tep). Această evoluție coincide cu o reducere de 4% a consumului final de energie electrică, raportat la perioada similară din anul precedent.
Producția de energie solară a reprezentat motorul principal al creșterii în sectorul electric, înregistrând un avans de aproape 48%. Centralele solare fotovoltaice au generat 5.168,3 milioane kWh, ceea ce reprezintă cu 1.673,7 milioane kWh mai mult decât în primele opt luni ale anului 2025. Această creștere a fost susținută și de performanța hidrocentralelor, care au produs 9.174,4 milioane kWh, un nivel cu 13,5% mai mare decât în perioada de comparație.
În contrast cu ascensiunea surselor regenerabile, producția de energie nucleară a suferit o scădere drastică de 21,5%. Volumul de energie generat de centralele nucleare a coborât la 5.558 milioane kWh, însemnând o reducere de 1.525,8 milioane kWh față de anul trecut. Totodată, și termocentralele au înregistrat un declin, cu o producție de 10.338,2 milioane kWh, un rezultat cu 5,1% sub nivelul înregistrat în perioada ianuarie-august 2025.
Sectorul combustibililor fosili a arătat variații mixte, cu o scădere majoră la nivelul țițeiului. Resursele totale de țiței au scăzut cu 21,1%, ajungând la 6,05 milioane tep, în timp ce importurile de țiței s-au redus cu 25%, la 4,49 milioane tep. În schimb, resursele de gaze naturale utilizabile au crescut cu 2,7%, atingând 7,10 milioane tep, pe fondul unor importuri de gaze care au urcat cu 10,8%.
Consumul de energie electrică a fost afectat de o scădere generală, fiind de 32.023,3 milioane kWh, adică cu 4% mai puțin decât în 2025. Reducerea a fost mai vizibilă la nivelul populației, unde consumul a scăzut cu 11,3%, ajungând la 7.090,1 milioane kWh. În sectorul economic, consumul de energie electrică a scăzut cu 1,6%, atingând 24.714,7 milioane kWh, în timp ce iluminatul public a înregistrat o scădere de 14,2%.
Evoluția acestor indicatori energetici reflectă dinamica piețelor de resurse și capacitatea de producție internă. În perioada analizată, producția internă de electricitate a crescut cu 3,1%, ajungând la 34.341,6 milioane kWh, susținută de energia solară și hidro. Această tendință de creștere a producției interne, în ciuda scăderii resurselor primare, este însoțită de un avans al exporturilor de electricitate, care au crescut cu peste 12%.