Reprezentantul Ministerului Energiei, Cristian Bușoi, a participat vineri, 18 septembrie, la Paris, la Conferința anuală ministerială OECD. Evenimentul, care a inclus și reuniuni dedicate cooperării internaționale în domeniul energetic, a fost co-prezidiat de SUA sub denumirea «Roadmaps to New Nuclear». În cadrul acestor sesiuni, poziția României a fost prezentată în contextul importanței strategice a energiei nucleare pentru securitatea energetică și pentru procesul de decarbonizare.
În cadrul sesiunii plenare, Cristian Bușoi a subliniat că energia nucleară constituie un pilon esențial pentru România, contribuind în prezent la aproximativ 18–20% din producția de energie electrică a țării. Discursul a vizat necesitatea dezvoltării pe termen lung a sectorului nuclear civil, punând accent pe proiecte majore de infrastructură. Printre acestea se numără retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, precum și construcția Unităților 3 și 4.
Pe lângă proiectele de la Cernavodă, dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) reprezintă un obiectiv central în strategia energetică a României. În cadrul panelului dedicat finanțării noilor construcții nucleare, secretarul de stat a abordat complexitatea necesarului de capital. Acesta a evidențiat faptul că noile proiecte necesită investiții semnificative și pe termen lung, fiind dependente de mecanisme de finanțare predictibile și de un sprijin guvernamental constant.
Pentru succesul acestor inițiative, a fost subliniată necesitatea unor politici stabile și a participării capitalului privat. Cristian Bușoi a menționat importanța existenței unor instrumente de finanțare mai concrete la nivel european. De asemenea, a fost solicitată simplificarea proceselor de aprobare pentru ajutorul de stat, astfel încât procesele să fie mai rapide și mai simple pentru a susține noile proiecte de infrastructură energetică.
Delegația României a avut o întrevedere bilaterală cu oficialii SUA, reprezentată de secretarul adjunct pentru Energie, James Danly. Discuțiile au vizat componenta energetică a Parteneriatului Strategic România–SUA, cu un accent deosebit pe proiectele comune de la Cernavodă. Aceasta include finalizarea lucrărilor la Unitățile 3 și 4, proiecte care au fost începute de peste 30 de ani și care necesită o colaborare strânsă în domeniul reactoarelor modulare mici.
Sectorul energetic românesc se confruntă cu diverse provocări de finanțare și de gestionare a resurselor, în contextul unor decizii de buget pentru alte sectoare, precum agricultura. În timp ce guvernul a alocat sume suplimentare pentru motorina din agricultură, sectorul energetic rămâne axat pe proiecte de capital intensiv. Dezvoltarea infrastructurii de la Cernavodă și gestionarea proceselor de angajare în companii precum Romgaz sunt elemente care influențează stabilitatea energetică a țării.