România se pregătește pentru un sezon rece marcat de vulnerabilități economice care pot afecta direct bugetele cetățenilor. Expertul în energie Dumitru Chisăliță avertizează că în perioada iernii 2026-2027, o serie de factori precum prețurile la energie, gaze, motorină și alimente pot crea o situație de policriză. Această evoluție poate duce la o creștere generală a costului vieții, pe măsură ce scumpirile din un sector se transmit în întreg economia națională.
În ceea ce privește sectorul electric, România dispune de capacități instalate, însă există riscuri legate de puterea controlabilă disponibilă în anumite intervale. Problemele pot apărea în perioadele de vârf de consum, dimineața și seara, când producția fotovoltaică este minimă sau inexistentă. La aceste dificultăți se adaugă centralele pe cărbune îmbătrânite, insuficiența centralelor pe gaze, dependența de rezervele de apă pentru hidroenergie și eventualele indisponibilități ale reactoarelor nucleare.
Situația gazelor naturale prezintă riscuri majore, în special în zilele cu temperaturi extreme. Problema nu este dictată doar de volumul total din depozite, ci și de capacitatea zilnică de extracție, care scade pe măsură ce depozitele se golesc. Presiunea poate fi accentuată dacă perioadele de ger coincid cu o cerere regională ridicată, importuri reduse și un consum crescut de gaze pentru producerea electricității, ceea ce ar putea necesita chiar și reducerea consumului industrial.
Motorina joacă un rol critic în mecanismul de transmitere a costurilor, afectând nu doar șoferii, ci întreaga economie. Aceasta este utilizată masiv în agricultură, construcții, transportul mărfurilor și distribuția alimentară. O creștere a prețului la pompă duce la costuri mai mari pentru transportatori și producători, care se reflectă în prețurile de vânzare către consumatori. Guvernul ar putea alege între acceptarea prețurilor mari, reducerea taxelor sau compensarea sectoarelor, ceea ce va afecta deficitul.
Agricultura și industria alimentară sunt, de asemenea, sub presiune din cauza mai multor factori simultani. Deși culturile de iarnă, precum grâul, au avut rezultate bune, seceta și temperaturile ridicate au afectat porumbul și culturile de primăvară. Aceste efecte se vor vedea în prețurile furajelor, cărnii, lactatelor și uleiurilor. În plus, nivelul scăzut al Dunării afectează navigația, producția hidroenergetică și activitățile agricole, adăugând costuri suplimentare procesării și transportului.
Toate aceste presiuni converg către bugetul de stat, care trebuie să gestioneze deficitul în timp ce finanțează apărarea și investițiile europene. România se confruntă cu costuri ridicate ale împrumuturilor, ceea ce poate duce la credite mai scumpe pentru populație și companii. Expertul Dumitru Chisăliță subliniază că măsurile de sprijin temporare, precum plafonările sau reducerile de taxe, nu elimină costurile, ci le mută din facturi în deficitul și datoria statului, afectând ulterior nivelul de trai.
Contextul energetic european și gestionarea resurselor rămân critice pentru stabilitatea prețurilor. În România, capacitatea de producție și importurile sunt esențiale pentru a evita crizele de aprovizionare în perioadele de ger extrem. Monitorizarea stocurilor de gaze și a stabilității rețelelor electrice reprezintă pilonii principali pentru a preveni scenariul în care prețurile devin insuportabile pentru consumatorii finali și pentru sectorul industrial.