Repornirea reactoarelor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă este amânată până spre finalul lunii septembrie, conform celor anunțate de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Situația actuală este determinată de debitul scăzut al Dunării, care afectează procesul de răcire al reactoarelor. O evaluare mai precisă a posibilității reluării funcționării va fi efectuată abia după data de 15 septembrie, când se va vedea dacă nivelul apelor se stabilizează.
Comandamentul Energetic de la sediul Dispecerului Energetic Național a analizat datele privind resursele de apă, estimând că procesul de reluare poate fi posibil doar la sfârșitul lunii. Deși în bazinul superior, în special în Austria, s-au înregistrat precipitații care ar putea ajuta, prognozele rămân rezervate. Pe râul Sava se observă o ușoară creștere, însă aceasta nu este considerată o soluție salvatoare pentru necesarul de apă al centralei.
În perioada de tranziție, furnizarea energiei electrice va fi asigurată prin diverse mecanisme, inclusiv prin importuri de energie electrică în orele de vârf. Se estimează că producția de origine eoliană va ajuta la reducerea necesarului de importuri, care ar putea scădea semnificativ sub pragul de 2.000 MW. De asemenea, contribuția surselor fotovoltaice este esențială pentru acoperirea consumului în perioadele de vârf de zi, menținând stabilitatea sistemului.
Nivelul apei la intrarea în țară va rămâne scăzut pe tot parcursul lunii septembrie, chiar dacă o ușoară creșcire este prevăzută în jurul datei de 15 septembrie. Totuși, debitul va rămâne mult sub media ultimilor ani, ceea ce înseamnă că nivelul apei în zona Cernavodă va fi insuficient pentru răcirea reactoarelor. Această situație a dus la oprirea completă a centralei nucleare în data de 13 august, după ce debitul Dunării a atins un minim istoric.
Sistemul energetic național este pregătit să gestioneze această perioadă în condiții de siguranță, fără a pune în pericol stabilitatea furnizării. Autoritățile afirmă că există resursele și capacitatea necesare pentru a asigura continuitatea alimentării prin coordonare strânsă. În acest context, centrala de la Cernavodă, care generează aproximativ 20% din producția totală de energie electrică din România, rămâne într-o etapă de monitorizare atentă a debitului de apă.
Centrala Nucleară de la Cernavodă joacă un rol strategic în mixul energetic al României, asigurând o proporție semnificativă din totalul de energie produsă în țară. Dependența de debitul Dunării pentru procesul de răcire a reactoarelor reprezintă un factor critic pentru funcționarea reactoarelor de la această unitate de tip nuclear. Monitorizarea constantă a nivelului apei este vitală pentru planificarea reluării producției de energie electrică în condiții de secetă.