Reactoarele nucleare de la Cernavodă nu vor fi reluate în funcționare în luna septembrie, conform declarațiilor făcute de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Scăderea semnificativă a debitului Dunării reprezintă obstacolul principal pentru redeschiderea celor două reactoare, deoarece nivelul apei nu este suficient pentru a asigura funcționarea pompelor de răcire necesare. O decizie privind reluarea activității ar putea fi luată abia spre mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția prognozelor meteorologice.
Situația la Cernavodă este descrisă de Cristian Bușoi ca fiind în continuare rezervată, pe fondul unor scăderi importante ale debitului Dunării care se anunță în perioada următoare. Prognoza pentru următoarele zece zile nu oferă perspective favorabile pentru o reluare a activității în condiții de siguranță maximă. Autoritățile monitorizează constant nivelul apei la intrarea în țară și cel de la centrală, însă în prezent, volumul de apă disponibil nu permite pornirea reactoarelor fără riscuri.
Pentru a compensa deficitul de producție electrică cauzat de oprirea reactoarelor, România a utilizat în principal importurile și alte surse de energie internă. Funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia a fost esențială, alături de centralele pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi, care au funcționat la capacitate maximă. De asemenea, producția solară a ajutat la acoperirea consumului în timpul zilei, în timp ce energia eoliană a contribuit la reducerea necesarului de importuri.
În ciuda acestor eforturi, importurile rămân sursa principală pentru acoperirea consumului național, în special în momentele când producția regenerabilă este scăzută. Cristian Bușoi a subliniat că, în momentele de scădere a producției eoliene, importurile au ajuns la niveluri de 2.500 de megawați în orele de vârf. Ca exemplu de eficiență, miercuri seara s-a înregistrat un vârf de producție eoliană de 1.200 de megawați, care a susținut rețeaua națională.
Datele recente arată că nivelul Dunării era de -245 cm miercuri, 24 septembrie 2026, fiind cu doar 10 cm peste minimul record de pe 20 septembrie. Debitul fluviului la intrarea în țară este de 1.600 m³/s, o valoare mult sub media multianuală de 3.800 m³/s pentru luna septembrie. Pentru a preveni oprirea producției, se propun măsuri precum adâncirea albiei în zone critice și redistribuirea debitului între brațele Bala și Dunărea Veche.
Sectorul energetic european traversează o perioadă de volatilitate, în contextul în care prețurile la carburanți au continuat să crească recent. În timp ce unele țări, precum Ungaria, solicită prelungiri ale derogărilor pentru importul de resurse rusești, România gestionează criza de apă prin planuri de rezervă și utilizarea capacităților de producție pe gaz și regenerabile pentru a menține stabilitatea rețelei electrice.