Secretarul de stat de la Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că procesul de redeschidere a reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă este încă departe de finalizare. Această situație este cauzată de faptul că prognozele inițiale au fost infirmate de realitate, în special în ceea ce privește durata secetei. Autoritățile monitorizează constant evoluția pentru a evita orice risc major în furnizarea energiei către populație și industrie.
Lipsa funcționării celor două reactoare generează o presiune constantă asupra sistemului energetic național, în special în timpul orelor de seară. Cristian Bușoi a subliniat că această situație creează probleme de adecvanta a sistemului, deși până în acest moment România a reușit să treacă prin această perioadă fără a impune limitări consumatorilor industriali mari. Cadrul legal pentru astfel de scenarii a fost pregătit, dar nu a fost necesar să fie aplicat în practică.
Secretarul de stat a menționat că piața regională rămâne stabilă, însă există riscuri legate de lucrările de mentenanță din regiune. O problemă potențială poate apărea dacă marile economii din vest vor genera o cerere excepțională, așa cum s-a întâmplat în septembrie. Atunci, situația a fost complicată de suprapunerea lucrărilor de mentenanță la centralele nucleare din Franța cu lucrările la anumite interconectoare.
Ministerul Energiei evită să facă anunțuri publice premature pentru a nu influența comportamentele de piață. Cristian Bușoi a explicat că orice comunicare generează decizii de business și strategii ale furnizorilor, traderilor sau producătorilor de energie. Este esențial ca autoritățile să nu speculeze aceste situații și să rămână cât mai precise, evitând astfel instabilitatea în cadrul tranzacțiilor comerciale de energie.
Redeschiderea centralelor nu poate fi făcută fără o creștere susținută a prognozelor de disponibilitate. Cristian Bușoi a precizat că nu are sens să se redeschidă centrala Cernavodă dacă aceasta va trebui închisă din nou după o singură săptămână. Decizia finală aparține specialiștilor, care au independență totală și pot determina momentul exact în care echipamentele pot funcționa în siguranță.
Evoluția prețurilor și a disponibilității energiei în România este influențată de factori regionali și de capacitatea de producție a reactoarelor nucleare. În perioadele de secetă prelungită, resursele hidrografice afectează producția hidroelectrică, ceea ce pune accent pe necesitatea funcționării unităților de la Cernavodă pentru a menține echilibrul sistemului energetic național și stabilitatea prețurilor pe piață.