Redeschiderea reactoarelor de la centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi amânată până la jumătatea lunii octombrie, conform celor comunicate de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Decizia este condiționată de evoluția prognozelor hidrologice, deoarece nivelul apei din Dunărea afectează procesul de funcționare. În prezent, situația este considerată rezervată din cauza scăderii debitului de apă necesar pentru funcționarea sistemelor de răcire ale celor două reactoare.
Cristian Bușoi a explicat că prognozele pentru următoarele 10 zile indică un nivel al debitului la intrarea în țară și al apei la Cernavodă insuficient pentru o redeschidere în siguranță. Deși au existat câteva zile cu ușoare creșteri, se anticipează scăderi importante ale debitului în perioada următoare. Deși aceste variații nu pun în pericol securitatea energetică și există planuri de rezervă, ele nu permit încă reluarea producției la centrală.
Pentru a compensa lipsa producției de la Cernavodă, România apelează în principal la importuri de electricitate. În perioadele de vârf, volumul importurilor a fluctuat semnificativ, ajungând la 2500 de megawați atunci când producția eoliană a fost scăzută. Totuși, în momentele în care vântul a fost mai puternic, importurile au fost menținute sub pragul de 1500 de megawați, reducând astfel presiunea pe piața internă.
Alte surse de energie au contribuit la echilibrarea sistemului în absența reactoarelor. Complexul Energetic Oltenia a funcționat cu patru grupuri, iar centralele pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi, au operat la capacitate maximă. De asemenea, energia solară a oferit un suport important în timpul zilei, în timp ce producția eoliană a ajutat la reducerea necesarului de energie achiziționată din exterior.
Înainte de oprirea reactoarelor, sistemul energetic beneficia de supraproducție solară în timpul zilei, ceea ce permitea exportul de energie către Bulgaria, uneori la prețuri negative. În prezent, dinamica s-a schimbat, deoarece capacitățile solare au înlocuit producția de aproximativ 1200-1300 de megawați pe care o oferea centrala nucleară. Acest lucru a modificat modul în care energia este gestionată în funcție de cererea de vârf.
Funcționarea reactoarelor de la Cernavodă este esențială pentru stabilitatea prețurilor și a furnizării de energie în România. Centrala nucleară reprezintă o sursă de bază pentru producția de electricitate, iar orice perioadă de indisponibilitate forțează piața să se bazeze pe surse mai scumpe, precum gazul sau importurile, influențând indirect costurile finale pentru consumatori.