Președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Bende Sandor, a criticat situația actuală de la centrala nucleară de la Cernavodă, în condițiile în care unitățile nu produc energie. Deputatul a subliniat că, în timp ce alte țări funcționează normal, România se confruntă cu probleme de producție. Această deficiență forțează achiziția de energie de pe piața liberă, afectând direct stabilitatea energetică a țării.
Bende Sandor a punctat că, în ciuda scăderii nivelului apelor, investițiile în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă ar putea permite continuarea producției. El a comparat situația cu cea a Ungariei, unde centrala de la Paks, cu o putere instalată de 2.200 MW, funcționează în ciuda debitului scăzut al Dunării. De asemenea, a menționat că Bulgaria folosește aceeași apă pentru a răci centrala de la Kozlodui, exportând apoi energie către România.
Problema mentenanței a fost evidențiată ca un factor critic pentru funcționarea reactoarelor. Deputatul a explicat că lipsa lucrărilor de mentenanță pe cursul apelor poate cauza probleme majore pe termen lung. El a criticat faptul că Nuclearelectrica plătește taxe către Apele Române, însă responsabilitatea pentru asigurarea cantității de apă și dragarea este împărțită între instituții, ceea ce duce la pierderea responsabilității și la impact negativ asupra cetățenilor.
Nefuncționarea celor două grupuri de la Cernavodă are consecințe economice directe asupra consumatorilor finali. Deoarece Nuclearelectrica se află într-o situație de forță majoră, contractele pe termen lung nu pot fi utilizate de furnizori. Astfel, energia care nu este produsă local trebuie achiziționată de pe piața liberă la prețul de PZU. Acest proces de achiziție la prețuri ridicate poate duce la o mărire a costului final al energiei electrice.
În ceea ce privește potențialul energetic, Bende Sandor a observat că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul consum de energie pe cap de locuitor. Deși țara are resurse importante, acestea nu sunt valorificate suficient. Deputatul a menționat și riscurile legate de combustibili, precizând că România importă aproximativ 60% din motorină, deoarece rafinăriile autohtone pot acoperi doar 40% din necesar, într-un context global instabil.
Sectorul combustibililor este marcat de o dependență semnificativă de importuri, în special pentru motorină. În timp ce producția internă de benzină este aproape autosuficientă, lipsa capacității de rafinare pentru motorină pune presiune pe piață. Această vulnerabilitate este accentuată de contextul geopolitic global și de dificultățile de aprovizionare din anumite regiuni, ceea ce poate duce la agravarea situației pentru consumatorii și industria din România.