Închiderea reactoarelor 1 și 2 de la centrala nucleară Cernavodă generează o presiune semnificativă asupra Sistemului Energetic Național, a declarat Cristian Bușoi, secretarul de stat la Ministerul Energiei. Demnitarul a precizat că situația actuală creează probleme de adecvare, în special în orele de seară, deși România a reușit până acum să evite limitarea consumului la marii utilizatori industriali. Ministerul monitorizează evoluția, însă redeschiderea unităților este considerată o necesitate urgentă pentru stabilitate.
Cristian Bușoi a respins orice informație privind incidente sau pericole la Cernavodă, explicând că s-a ajuns la un nivel administrativ decis de CNSU, puțin mai ridicat decât cel din manual. Aceste proceduri au fost declanșate de reguli stricte de securitate nucleară și nu au pus în pericol funcționarea centralelor. Totuși, prelungarea perioadei de indisponibilitate a celor două reactoare afectează echilibrul energetic, chiar dacă piața regională pare să rămână stabilă în acest moment.
Redeschiderea reactoarelor este influențată de prognozele experților de la Nuclearelectrica, Apele Române și ANM, care au fost infirmate de durata neașteptată a secetei. Cristian Bușoi a menționat că nu poate anunța un moment exact pentru reluarea producției, pentru a evita speculațiile de pe piață din partea furnizorilor, traderilor sau producătorilor. Orice comunicare oficială poate influența strategiile de business, motiv pentru care Ministerul Energiei caută să fie cât mai precis în acest proces.
Echilibrul energetic regional este descris ca fiind fragil, din cauza lucrărilor de mentenanță planificate în alte regiuni și a posibilității unor cereri excepționale de energie în marile economii din Vest. Cristian Bușoi a amintit un precedent din luna septembrie, când mentenanța la centralele nucleare din Franța și lucrările la interconectoare au creat presiune pe piață. În acest context, România are nevoie de capacitatea de producție de la Cernavodă pentru a compensa eventualele fluctuații de cerere.
Pe lângă producția de bază, strategia energetică națională vizează decarbonizarea prin investiții masive în surse regenerabile, precum solarul, vântul sau hidroenergia, susținute de fonduri europene precum PNRR sau Fondul de Modernizare. Cristian Bușoi a subliniat importanța utilizării gazului natural în România, menționând proiectul Neptun Deep și inițiativele Romgaz. De asemenea, o prioritate pentru viitorul exercițiu financiar va fi creșterea capacității rețelelor de transport și distribuție pentru a acomoda noile surse de energie.
Sectorul energetic este influențat de deciziile politice și de infrastructura de transport, în contextul tranziției către tehnologii digitale și protecția cibernetică. În perioada de tranziție, stabilitatea prețurilor și securitatea furnizării depind de capacitatea de stocare și de interdependența cu statele europene. România urmărește consolidarea independenței energetice prin modernizarea grid-ului și integrarea inteligenței artificiale în gestionarea sistemelor complexe de distribuție a electricității.