Unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui a intrat astăzi, 8 octombrie 2026, într-un proces de oprire programată pentru revizia anuală și reîncărcarea cu combustibil. Această decizie tehnică va dura până la sfârșitul lunii noiembrie, moment în care revenirea la funcționare este prevăzută. Deși unitatea 5 continuă să funcționeze, capacitatea sa este condiționată de nivelul apei de pe Dunăre și de asigurarea resurselor necesare pentru răcire, ceea ce complică situația energetică regională.
Retragerea temporară a unui grup de aproximativ 1.000 MW de producție reduce disponibilitatea energetică într-o perioadă în care consumul de seară crește odată cu scăderea temperaturilor. Dumitru Chisăliță, președintele AEI, avertizează că România depinde de importuri în momentele în care producția internă nu acoperă cererea. Într-un scenariu de analiză, la un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW, România ar putea avea nevoie de importuri de 2.700 MW pentru a menține echilibrul.
Riscul este amplificat de faptul că vecinii pot avea nevoie de energie simultan cu România, în special dacă temperaturile scad în România, Ungaria și Balcanii. Dacă la aceste cereri se adaugă vânt slab și indisponibilități tehnice ale altor centrale, surplusurile disponibile pentru export se vor reduce considerabil. În aceste condiții, importul de electricitate devine mai scump și mai dificil de asigurat, chiar dacă Bulgaria poate continua exporturile și Ungaria poate facilita accesul la energia din Europa Centrală.
Efectele economice ale acestui deficit de producție vor fi resimțite prin prețuri mai ridicate ale energiei electrice în orele de vârf. Când producția disponibilă scade, piața este obligată să apeleze la alternative mai costisitoare, ceea ce crește cheltuielile de achiziție pentru furnizori. Dumitru Chisăliță subliniază că, deși facturile nu cresc automat astăzi, costul vulnerabilității sistemului se poate reflecta în ofertele contractuale viitoare ale consumatorilor.
Siguranța sistemului depinde critic de existența rezervelor pentru eventuale avarii neașteptate sau pierderi de legături de transport. Un bilanț energetic care funcționează la limită devine extrem de vulnerabil la prima problemă tehnică survenită în rețea. De asemenea, factorul meteorologic precum nebulozitatea poate reduce producția fotovoltaică din timpul zilei, limitând energia disponibilă pentru stocare și afectând capacitatea de a acoperi vârful de consum de seară prin hidroenergie sau vânt.
În contextul actual, analiza AEI indică un deficit cumulat de producție de aproximativ 6.400 MW pentru țările din Europa Centrală și Sud-Est. Deși România poate acoperi cererea în majoritatea serilor din octombrie, marja de siguranță poate deveni foarte mică în serile reci cu vânt slab. Securitatea energetică depinde de capacitatea de a gestiona aceste ore critice la un cost suportabil pentru economie.