Conducerea Nuclearelectrica va prezenta acționarilor, în cadrul ședinței din luna aceasta, strategia de acomodare pentru personalul implicat în proiectul de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă. Planul vizează echipele Project Management Team și Technical Management Office, care vor fi necesare pe măsură ce lucrările avansează. Compania propune un model hibrid care combină achiziția unui nucleu stabil de aproximativ 100 de unități locative cu închirierea de spații suplimentare în perioadele de vârf ale mobilizării.
Proiectul de retehnologizare a Unității 1 este o investiție majoră pentru Nuclearelectrica, având scopul de a prelungi durata de viață operațională a reactorului cu încă aproximativ 30 de ani. Unitatea a intrat în exploatare comercială în 1996 și a depășit deja 210.000 de ore de operare. Lucrările vor include intervenții complexe asupra reactorului, înlocuirea canalelor de combustibil, a tuburilor calandria și a feederilor, precum și modernizarea sistemelor de securitate nucleară și de control.
Analiza internă a Nuclearelectrica indică faptul că capacitatea actuală de cazare din campusul CNE Cernavodă, formată din 66 de unități, va acoperi necesarul doar până în octombrie 2026. Deficitul de locuințe se va amplifica progresiv, atingând un vârf de aproximativ 262 de unități în perioada decembrie 2027 – ianuarie 2028. Pentru personalul cu prezență permanentă, compania estimează un nucleu constant de circa 100 de unități locative pentru o perioadă de 36 de luni, între iunie 2027 și aprilie 2030.
Lipsa unor soluții de cazare este considerată un risc major pentru derularea proiectului, putând cauza întârzieri în execuție, penalități contractuale sau demobilizarea personalului internațional. Nuclearelectrica a analizat trei scenarii: achiziția integrală, închirierea integrală sau modelul hibrid. Modelul hibrid este susținut de argumente financiare clare, costul achiziției fiind estimat la 306 euro/unitate/lună, în comparație cu circa 1.200 euro/unitate/lună pentru închiriere, ceea ce reprezintă o reducere de costuri de aproximativ 74,5%.
Strategia de achiziție vizează zone precum Constanța, Mamaia, Năvodari, Fetești și alte zone periurbane, pentru a optimiza logistica și transportul. Compania vede achiziția nu doar ca pe o necesitate imediată, ci și ca pe o investiție pe termen lung. Activele dobândite pot fi reutilizate în proiecte viitoare, cum ar fi retehnologizarea Unității 2 sau dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, asigurând astfel un beneficiu economic pe termen lung.
Proiectul de retehnologizare de la Cernavodă intervine într-un context în care infrastructura energetică și resursele necesare pentru funcționarea industrială sunt sub presiune constantă. Deși detalii specifice despre impactul direct asupra prețurilor la energie nu sunt menționate în acest document, capacitatea de operare a reactoarelor rămâne un pilon esențial pentru stabilitatea sistemului energetic național și pentru menținerea continuității furnizării de electricitate.