Compania Nuclearelectrica a prezentat o propunere de rectificare bugetară prin care estimează că ambele unități nucleare ale centralei de la Cernavodă vor fi repornite la data de 1 noiembrie. Această estimare face parte dintr-un document care va fi supus aprobării acționarilor, reflectând impactul financiar al perioadei de inactivitate a reactoarelor. Planul de reluare a producției este central în noile prognozi financiare ale operatorului nuclear.
Impactul asupra performanței financiare este major, deoarece compania estimează că profitul va scădea cu 41% în acest an față de bugetarea inițială. Noul profit net al companiei este estimat la 1,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape un miliard de lei față de valorile bugetate anterior. Nivelul rectificat al profitului brut este cu 41,5% mai mic decât cel aprobat inițial în cadrul planului de buget.
Pe lângă scăderea profitabilității, Nuclearelectrica propune și modificarea altor indicatori și direcții de cheltuieli. Nivelul rectificat al productivității muncii este estimat cu 17,3% mai scăzut față de valoarea bugetată anterior. De asemenea, programul de investiții urmează să fie redus de la 3,47 miliarde de lei la un nivel de 3,36 miliarde de lei, conform noilor cifre prezentate în documentul publicat pe site-ul companiei la 15 octombrie.
Situația veniturilor este afectată direct de oprirea reactoarelor, ceea ce duce la o scădere a încasărilor din vânzarea de energie cu aproape un miliard de lei față de prognozele inițiale. În același timp, compania a raportat un cost suplimentar de 261 de milioane de lei pentru achiziția de energie din piață. Elaborarea propunerii a urmat un principiu de prudență, estimând repornirea unităților nucleare începând cu 1 noiembrie 2026.
Evoluția acestor indicatori financiști reflectă presiunea exercitată de necesitatea achiziționării de energie din surse externe pentru a acoperi cererea în perioada de inactivitate a centralei. În contextul în care costurile de achiziție au crescut semnificativ, Nuclearelectrica a optat pentru o abordare conservatoare în estimarea cheltuielilor de exploatare, menționând că acestea au fost calculate pe baza unui scenariu mai favorabil pentru a asigura o prudență maximă.
Sectorul energetic românesc traversează o perioadă de ajustări, în timp ce alte entități precum Termoenergetica București încep probele la cald pentru sezonul de iarnă. Această activitate de pregătire a infrastructurii de căldură coincide cu necesitatea de a menține stabilitatea furnizării de energie în perioadele de vârf de consum, într-un context în care prețurile la gaze și alte resurse pot fluctua semnificativ pe piața regională.