Nivelul apei în Dunărea, în zona Cernavodă, a atins un nou record negativ, depășind pragul de -255 de centimetri înregistrat anterior pe 20 septembrie. Joi, cota a coborât la -256 de centimetri, iar prognozele meteorologice și hidrologice indică o scădere continuă a debitului. Se estimează că nivelul va ajunge la -260 de centimetri vineri, cu o posibilită de scădere până la -267 de centimetri pe data de 13 octombrie.
Această situație critică pune presiune pe Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, care are nevoie de apă pentru răcirea reactoarelor 1 și 2. Cele două unitate de producție sunt esențiale pentru sistemul energetic național, asigurând aproximativ 20% din consumul de energie electrică al României. Din acest motiv, încă de la începutul lunii august au fost demarjate diverse lucrări tehnice pentru a garanta resursele de apă necesare funcționării acestor reactoare.
Pentru a gestiona criza, Comitetul Național pentru Situații de Urgență redactează un proiect de hotărâre care prevede crearea unui sistem de intervenție temporar și modular pe Canalul de derivație. Planul tehnic include realizarea unei închideri modulare pe o secțiune de aproximativ 170 de metri, folosind barje, gabare și pontoane. În paralel, vor fi operaționalizate sisteme de pompare de mare capacitate pentru a suplimenta volumul de apă din bazinul de distribuție al centralei.
Aceste sisteme de pompare vor fi dimensionate să asigure un transfer suplimentar de debit de cel puțin 6,5 mc/s în bazinul de distribuție al CNE Cernavodă. Operațiunile vor fi coordonate de Apele Române, împreună cu Nuclearelectrica, IGSU și Administrația Canalelor Navigabile. Măsurile vor rămâne în funcțiune până când nivelul Dunării va crește stabil timp de cel puțin 72 de ore, condiție necesară pentru încetarea intervenției.
Proiectul prevede și restricționarea sau chiar sistarea temporară a navigației pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și pe sectoarele Dunării Vechi. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A., Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați și Autoritatea Navală Română, vor dispune de măsurile necesare la atingerea pragului de 1,58 m dMB. Totodată, MApN va sprijini efortul prin măsurători topobatimetrice și capabilități navale de geniu.
Situația debitului Dunării este monitorizată constant de autorități, deoarece scăderile de nivel pot afecta atât producția de energie, cât și transportul fluvial. În acest context, Hidroelectrica ar putea suplimenta debitele eliberate în Dunăre cu aproximativ 50-100 de metri cubi pe secundă, însă această măsură va depinde de volumele de apă disponibile în sistemul hidrografic actual.