Ministerul Energiei nu dispune de un calendar stabilit pentru redeschiderea reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Secretarul de stat Cristian Bușoi a declarat că autoritățile nu au un orizont clar în ceea ce privește momentul în care Unitățile 1 și 2 vor putea funcționa din nou. Această incertitudine privind capacitatea de producție nucleară pune sub semnul întrebării strategia de gestionare a fluxurilor energetice pe termen mediu.
Lipsa reactoarelor a impus o dependență de importuri în perioadele de vârf de consum, o situație care ar fi putut fi atenuată prin sisteme de stocare. Cristian Bușoi a menționat că o lecție importantă a acestei veri este necesitatea de a accelera procedurile de autorizare pentru unitățile de stocare a energiei în baterii (BESS). Acestea pot fi fie unități independente, fie instalate direct lângă capacitățile de producție existente, fiind esențiale pentru utilizarea eficientă a resurselor.
Evoluția pieței energetice ar fi permis utilizarea mai bună a energiei regenerabile dacă ar fi existat capacități de stocare adecvate. Secretarul de stat a explicat că, în perioada în care Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă funcționau, surplusul de energie solară produs în timpul zilei trebuia exportat către vecinii de la sud la prețuri foarte mici. Dacă ar fi existat baterii, această electricitate ar fi putut fi păstrată în România pentru a fi utilizată în orele de seară.
Pentru a gestiona această situație, Ministerul Energiei a lansat un apel deschis la data de 1 septembrie, finanțat din Fondul de Modernizare, pentru a susține proiectele de stocare. Cristian Bușoi a subliniat că o prioritate absolută este organizarea procesului de autorizare și susținerea proiectelor de regenerabile. Instituții precum ANRE, Transelectrica și rețelele de distribuție au accelerat avizarea capacităților noi pentru a compensa închiderea reactoarelor de la Cernavodă.
Obiectivele de neutralitate climatică până în anul 2050 și pachetul Fit for 55 rămân prioritare pentru România și Uniunea Europeană. Cristian Bușoi a indicat faptul că răspunsul la criza energetică, accentuată de contextul geopolitic și conflictul din Orientul Mijlociu, este accelerarea electrificării. În acest cadru, investițiile în sursele regenerabile reprezintă pilonul principal pentru atingerea obiectivelor intermediare stabilite pentru anii 2030 și 2040.
Securitatea aprovizionării în această perioadă a fost susținută în principal de producția de energie solară și eoliană. Deși Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă rămân închise, contribuția surselor regenerabile a ajutat la trecerea peste o vară dificilă din punct de vedere al stabilității sistemului. Accentul se va muta acum pe integrarea acestor surse cu tehnologii de stocare pentru a reduce vulnerabilitatea în fața fluctuațiilor de preț și cerere.