Absența capacității de stocare a energiei reprezintă principalul motiv pentru care România plătește prețuri mari pe piața spot. În contextul în care de pe 14 august nu mai intră niciun megawatt-oră de la Cernavodă în sistem, lipsa unităților de stocare devine critică. România produce energie solară în intervale în care consumul este redus, însă nu poate reține acest surplus pentru perioadele de vârf de seară, când cererea este maximă.
Situația actuală forțează România să exporte surplusul de energie către Bulgaria, un stat care deține deja capacități de stocare semnificative. Ulterior, când consumul crește, România este nevoită să importe din nou energie la prețurile pieței. Deși Bulgaria este un exportator de energie și posedă o putere de 5,7 GW în baterii, prețul energiei sale spot nu este semnificativ mai mic decât cel din România. Acest lucru ridică semne de întrebare privind eficiența stocării în scăderea directă a costurilor.
În comparație cu România, Bulgaria este considerată un model de dezvoltare în ceea ce privește stocarea, având o capacitate de 5,7 GW în baterii. România a depășit recent borna de 1 GW de stocare, rămânând în urma vecinului său. În timp ce Bulgaria este un exportator de energie, România nu a reușit în ultimii ani să treacă de statutul de importatoare. Anul 2026 este anticipat ca fiind anul tehnologiei de stocare, soluția prin care energia verde ar putea reduce facturile.
Instabilitatea sistemului energetic român a fost accentuată de debitul istoric de redus al Dunării, care a afectat centrala nucleară de la Cernavodă. Din cauza imposibilității de răcire a celor două reactoare, unitatea a fost indisponibilă începând cu 14 august. În Bulgaria, unde energia nucleară reprezintă 40% din mixul energetic, centrala nu a fost oprită datorită unei soluții tehnice diferite. Acest lucru a permis stabilitatea sistemului bulgar în timpul secetei care a lovit regiunea.
Problema centrală rămâne faptul că producția din parcurile solare are loc în intervale de consum scăzut. Fără o infrastructură de stocare adecvată, energia verde produsă în timpul zilei este trimisă în bateriile din Bulgaria. Ulterior, la orele de vârf, consumatorii români trebuie să cumpere această energie înapoi. Această dinamică de export și import repetat contribuie direct la creșterea costurilor pe piața de energie spot.
Evoluția piețelor energetice din Europa este strâns legată de capacitatea de gestionare a surselor regenerabile și de stabilitatea rețelelor de transport. În România, reglementările și investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru a transforma statutul de importator într-unul de exportator. Dezvoltarea sistemelor de stocare prin baterii este văzută ca o necesitate pentru a echilibra producția solară cu cererea de energie în perioadele de vârf de consum.