Sistemul energetic național a înregistrat sâmbătă seara o situație rară, în care importul de energie electrică a depășit capacitatea de producție internă a țării. Conform datelor furnizate de Transelectrica, volumul de energie importată a ajuns la aproximativ 3.400 MW. Această cifră este considerată alarmantă, având în vedere că limita maximă de import pe liniile de interconexiune este de 4.000 MW, ceea ce înseamnă că sistemul a funcționat aproape de pragul critic de capacitate.
Producția internă de energie livrată în rețea a fost extrem de scăzută, fiind cuantificată la doar 2.900 MW. Această disparitate între producție și consum a fost cauzată de o serie de factori care au afectat disponibilitatea surselor de generare. Printre acestea se numără oprirea centralei nucleare de la Cernavodă și reducerea drastică a producției hidroelectrice, cauzată de secetă și de debitul scăzut al Dunării, precum și lipsa vântului care să alimenteze turbinele eoliene.
În seara zilei de 3 octombrie, performanța diverselor tipuri de centrale a fost sub nivelul necesar pentru echilibrarea sistemului. Centralele eoliene și cele fotovoltaice nu au produs energie, în timp ce hidrocentralele și termocentralele pe cărbune au avut o producție de sub 1.000 MW fiecare. Chiar și centralele pe gaze au funcționat la un nivel de doar 1.250 MW, iar cele pe cărbune la sub 600 MW, ceea ce ridică semne de întrebare privind disponibilitatea combustibililor sau problemele tehnice.
Analiza datelor de piață indică faptul că prețurile nu au fost motivul preferinței pentru importuri. În intervalul respectiv, prețul energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) a depășit pragul de 1.900 de lei/MWh, un nivel care ar fi trebuit să facă funcționarea centralelor pe gaze și cărbune atractivă. Deși prețurile de peste 1.000 de lei/MWh sunt aproape constante în fiecare seară, dependența de importuri a crescut semnificativ în contextul unei cereri moderate de energie.
Această vulnerabilitate a sistemului subliniază lipsa capacităților de stocare pentru surplusul de energie fotovoltaică produsă în timpul zilei. Fără investiții în capacități de producție și stocare, astfel de episoade de importuri masive ar putea deveni frecvente, în special pe măsură ce se apropie sezonul rece. În acest context, piața de retail este afectată, Getica 95, al șaselea mare furnizor de energie, solicitând insolvența la Tribunalul Buzău pe 1 octombrie, după oprirea centralei de la Cernavodă.
Situația de la Cernavodă este strâns legată de condițiile hidrologice. Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost deconectată total de la Sistemul Energetic Național pe 13 august 2026, deoarece scăderea debitului Dunării a pus în pericol siguranța funcționării reactorului 2. Anterior, pe 27 iulie, reactorul 1 fusese deja oprit din aceeași cauză, evidențiind impactul direct al nivelului scăzut al apei asupra stabilității producției de energie din România.