Sistemul energetic național a traversat o situație critică în seara zilei de sâmbătă, 3 octombrie 2026, când producția internă de energie electrică a fost extrem de scăzută. În jurul orei 19:00, producția de la sursele interne nu a depășit pragul de 2.900 MW, în condițiile unui consum de aproximativ 6.297 MW. Acest deficit a impus necesitatea unor importuri masive pentru a menține stabilitatea rețelei și alimentarea consumatorilor.
Scăderea drastică a producției interne a fost cauzată de o combinație de factori structurali și condiții meteorologice nefavorabile. Cele două reactoare de la Cernavodă erau oprite de câteva săptămâni din cauza debitului redus al Dunării, eliminând din sistem între 1.200 și 1.300 MW de energie nucleară. În același timp, seceta a limitat producția hidroelectrică sub pragul de 1.000 MW, iar vântul a fost aproape absent, contribuind cu doar câteva zeci de MW prin surse eoliene.
Pentru a compensa lipsa energiei nucleare și hidro, centralele pe gaze și pe cărbune au fost utilizate, însă eficiența lor a fost limitată. Producția pe gaze a înregistrat aproximativ 1.250 MW, în timp ce cea pe cărbune a fost sub 600 MW, însă aceste valori nu au putut acoperi cererea totală. Situația a fost agravată de faptul că mai multe grupuri pe gaze erau oprite și rezervele de combustibil pentru cărbune erau limitate, lăsând sistemul vulnerabil.
Importurile de energie au fost esențiale pentru echilibrarea sistemului, atingând un nivel de 3.397 MW conform datelor Transelectrica. Bulgaria a fost principalul furnizor, oferind 2.437 MWh, urmată de Ungaria cu 472 MWh și Serbia cu 74 MWh. Prețul de import a fost de 240,45 euro/MWh, echivalentul a 1285,13 lei, o valoare ușor mai mare decât cea de pe piața românească OPCOM, unde prețul era de aproximativ 1257,64 lei.
Această dependență de importuri, care a acoperit circa 54% din consum, ridică semnale de alarmă privind securitatea energetică a țării. Deși România are o capacitate de producție declarată de 17.874 MW, puterea efectiv disponibilă a fost de doar 2,9 GW în momentul crizei. Această discrepanță subliniază necesitatea unei politici axate pe capacități de producție ferme și dispecerizabile, nu doar pe creșterea numerică a capacității instalate în registrele oficiale.
Problemele tehnice ale infrastructurii energetice au fost confirmate și de incidentul survenit la Complexul Energetic Oltenia, unde Grupul 5 de la Turceni a fost oprit. Acest grup, cu o capacitate de 285 MW, a suferit o defecțiune la nivelul cazanului, echipament vital pentru producția de abur necesar funcționării turbinei. Termocentrala Turceni a mai înregistrat anterior probleme repetate, cu un grup energetic oprit accidental de 13 ori.