Capacitatea totală de producție de energie din România a cunoscut modificări semnificative în luna august, fiind marcată de o creștere a puterii instalate în anumite segmente. La începutul lunii septembrie, sistemul energetic a înregistrat un salt în sectorul solar, însă dinamica generală este influențată de o scădere a capacității de cărbune și de lipsa funcționării reactoarelor de la Cernavodă.
Sectorul energiei solare a cunoscut o expansiune clară în perioada de vară, România ajungând la o putere instalată de 4.394 MW la data de 1 septembrie. Această cifră reprezintă o creștere față de nivelul de 4.163 MW raportat în luna precedentă. Această evoluție pozitivă a parcurilor solare este susținută de un progres continuu și în segmentul stocării, unde puterea instalată a atins 1.161 MW la începutul lunii septembrie.
În paralel cu expansiunea solară, sectorul cărbunelui a înregistrat o scădere a capacității de producție. Luna trecută, aproximativ 100 MW din capacitatea de cărbune au fost extrași din sistemul energetic. În urma acestor modificări, puterea netă a sistemului a crescut cu circa 131 MW la începutul lunii septembrie, reflectând un mix energetic care se schimbă prin scăderea dependenței de cărbune în favoarea altor surse.
Situația este marcată de faptul că, începând cu data de 14 august, România funcționează fără cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă. Din cauza acestui fapt, țara depinde de importurile de energie pentru a acoperi consumul curent. Deși parcurile solare contribuie semnificativ la producția actuală, intrarea în sezonul rece va reduce capacitatea de generare solară, ceea ce poate accentua dependența de importuri.
Lipsa funcționării reactoarelor de la Cernavodă poate avea implicații economice directe, deoarece prelungirea acestui deficit de producție poate genera o volatilitate sporită a prețurilor la energie. Pe măsură ce sezonul rece se apropie, capacitatea de a asigura cantitățile necesare de energie va deveni o provocare, având în vedere că producția solară va scădea natural, lăsând sistemul într-o poziție vulnerabilă.
Evoluția sistemului energetic românesc este monitorizată atent în contextul în care nucleul rămâne un pilon strategic. În acest sens, Nucleoelectrica a semnat un Memorandum cu Nucleoelectrica Argentina Sociedad Anonimă pentru cooperare în operarea și dezvoltarea tehnologiei CANDU 6, un pas relevant pentru viitorul infrastructurii de bază. Această cooperare vizează sprijinul pentru construirea de noi unități, într-un context în care stabilitatea producției este esențială pentru piața energetică.