Deficitul comercial cumulat al României pentru țiței și produse petroliere rafinate a atins aproximativ 2,524 miliarde euro în primul semestru al anului 2026. Această cifră reprezintă o creștere de 41,6% față de perioada similară din anul precedent, conform datelor furnizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI). În acest interval de șase luni, importurile de produse petroliere rafinate au înregistrat suma de 1,62 miliarde euro, în timp ce exporturile s-au ridicat la doar 1,03 miliarde euro.
Situația reflectă o schimbare structurală gravă, în care exporturile au acoperit doar 63,6% din valoarea importurilor. Pentru fiecare 100 de euro plătiți pe carburanți importați, România a recuperat prin export doar 64 de euro. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, a subliniat că țara a trecut de la un statut de exportator net la unul de importator net de produse petroliere rafinate, un fenomen care indică o pierdere a securității energetice.
Evoluția negativă este alimentată și de scăderea producției interne de țiței, care a diminuat cu 8,3% în primul trimestru din 2026 față de perioada de la începutul anului 2025. În loc să rafineze materia primă intern, România a început să importe produse finite cu valoare adăugată mai mare, precum benzină și motorină, din state precum Turcia sau Arabia Saudită. Această tendință transformă produsele rafinate într-un cost care se transmite în întreaga economie.
Sistemul de rafinare a fost afectat de trei probleme majore în prima jumătate a anului 2026. În primul caz, Petrotel a rămas indisponibilă din octombrie 2025, eliminând o capacitate de aproximativ o cincime din necesarul pieței. În al doilea caz, rafinăriile Petromidia și Vega au fost oprite pentru revizii tehnologice timp de aproximativ 20 de zile, începând cu 24 februarie 2026, ceea ce a accentuat dependența de importuri.
Costurile importurilor sunt suplimentate de riscurile geopolitice și de creșterea primelor de asigurare pentru nave. În contextul conflictelor actuale, primele de asigurare pentru nave au crescut de la 0,25% la niveluri de peste 3% din valoarea navei. Aceste costuri suplimentare pentru transportul prin zone precum Marea Roșie sau de lângă Strâmtoarea Ormuz se regăsesc direct în prețul produselor de combustibil aduse în România.
Analiza indică faptul că deficitul este cauzat de o problemă industrială, nu doar de prețurile internaționale. În timp ce deficitul la țiței s-a redus cu 229,7 milioane euro, prăbușirea a avut loc la nivelul produselor rafinate. Această evoluție sugerează o scădere a capacității de procesare interne și o modificare a mixului comercial, transformând România într-un consumator de produse finite cu marjă industrială mai mare.