Sistemul Energetic Național (SEN) a traversat duminică un moment de vulnerabilitate totală, marcat de o situație în care producția internă de energie a fost inferioară volumului de importuri. Acest dezechilibru energetic indică o dependență directă de liniile de interconexiune externe și de capacitatea vecinilor de a furniza electricitate către România. Situația a fost surprinsă într-un moment de vârf de consum, când echilibrul sistemului a fost susținut aproape exclusiv de energia de peste granițe.
Anomalia a fost documentată sâmbătă, 3 octombrie 2026, la ora 19:13, când datele oficiale au arătat un deficit sever. În acel moment, consumul a fost de 6.297 MW, însă producția internă instantanee s-a prăbușit la doar 2.900 MW. Prin urmare, soldul importurilor a urcat la 3.397 MW, ceea ce înseamnă că peste jumătate din energia utilizată în România a fost adusă de la exterior, la limita capacităților tehnice de transfer ale rețelei.
Cauzele acestei crizi de sistem sunt legate de performanța surselor de producție din țară. Energia nucleară a înregistrat o producție de 0 MW, deoarece ambele reactoare de la Cernavodă sunt închise, în timp ce hidrocarburile au asigurat 1.254 MW și apele 917 MW. Cărbunele a contribuit cu 569 MW, biomasa cu 60 MW, iar eolianul a oferit doar 22 MW. Fotovoltaicele au înregistrat un sold de -1 MW, reprezentând consum propriu în absența luminii solare.
Contextul actual ridică semne de întrebare privind capacitatea de gestionare a iernii, când vârfurile de consum ar putea atinge 8.000 MW conform estimărilor Ministerului Energiei. În prezent, vârfurile de seară sunt de 7.000 MW, iar rețeaua funcționează la limitele sale de import. Seceta care menține debitele Dunării la valori istoric reduse afectează și producția hidroelectrică, în timp ce scăderea producției fotovoltaice coincide cu creșterea cererii de energie la seară.
Pentru a gestiona aceste riscuri, Ministerul Energiei a promovat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se prelungește starea de alertă energetică până la 31 octombrie. Această măsură îi acordă Transelectrica puteri extinse pentru a aplica reguli stricte de siguranță. Operatorul de transport poate interveni în sistem prin diminuarea sau anularea exporturilor și prin raționalizarea consumului la nivelul actorilor industriali, pentru a preveni un colaps total al rețelei.
Evoluția acestui deficit energetic este strâns legată de disponibilitatea resurselor naturale și a infrastructurii de producție. Scăderea debitelor râurilor și starea termocentralelor limitează capacitatea de auto-asigurare, forțând sistemul să se bazeze pe interconexiunile europene. Această dependență de importuri devine critică în perioadele de temperaturi scăzute, când cererea de energie electrică crește semnificativ față de capacitatea de generare locală.