Datele furnizate de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior – ARICE arată o deteriorare severă a balanței comerciale a României la produsele petroliere în prima jumătate a anului 2026. Deficitul cumulat pentru țiței și produse petroliere rafinate a ajuns la aproximativ 2,524 miliarde euro, comparativ cu 1,783 miliarde euro în perioada similară din 2025. Această situație generează o ieșire medie netă de valută de circa 14 milioane euro în fiecare zi pentru aceste categorii.
Problema principală nu este cauzată de lipsa țițeiului, ci de o schimbare structurală la nivelul produselor rafinate, precum benzina și motorina. În timp ce deficitul la țiței a scăzut cu 229,7 milioane euro, balanța pentru produsele rafinate s-a deteriorat cu 970,9 milioane euro. Această evoluție a dus România de la un excedent de 380,6 milioane euro la produse rafinate la un deficit de 590,3 milioane euro, o schimbare de aproape un miliard de euro într-un singur an.
În primele șase luni ale anului 2026, România a importat produse petroliere rafinate în valoare de aproximativ 1,62 miliarde euro, în timp ce exporturile au însumat doar 1,03 miliarde euro. Raportul indică faptul că exporturile au acoperit doar 63,6% din importuri. Această tendință reflectă o tranziție de la procesarea internă la importul de produse cu valoare adăugată mai mare din state precum Turcia sau Arabia Saudită.
Capacitatea de rafinare a fost afectată de mai multe evenimente care au redus disponibilitatea reală a sistemului. Petrotel a fost oprită din octombrie 2025, iar în aprilie 2026 s-a discutat despre posibila repornire, însă indisponibilitatea sa a limitat capacitatea de producție. În plus, rafinăriile Petromidia și Vega au fost oprite pentru aproximativ 20 de zile, începând cu 24 februarie 2026, ceea ce a forțat dependența de importuri pentru a acoperi necesarul pieței.
Geopolitica a jucat un rol crucial în creșterea costurilor, în special prin riscurile din zona de transport. Tensiunile legate de de la Iran și riscurile din zona Strâmtoarei Hormuz au dus la creșterea primelor de asigurare pentru nave de la 0,25% la niveluri de peste 3%. Aceste costuri suplimentare de transport și asigurare se reflectă direct în prețul final al produselor petroliere aduse în România.
Sectorul energetic românesc se confruntă cu provocări de securitate și de infrastructură, în contextul în care anumite unități de producție sunt sub presiune. De exemplu, singura mare termocentrală pe cărbune care funcționează încă în România, Rovinari, riscă să nu mai poată opera la capacitate completă din cauza lipsei de combustibil, fiind necesară transportarea cărbunelui pe șosea pentru a asigura funcționarea.
Romania importă tot mai mult de produse finite, pierzând astfel valoarea adăugată și veniturile fiscale care ar fi fost generate prin rafinarea internă. Dacă ritmul actual de deficit se menține, suma anuală ar putea depăși 5 miliarde euro, afectând economia prin costuri ridicate de transport și energie.