România înregistrează un deficit comercial semnificativ în sectorul petrolier, acesta ajungând la 2,52 miliarde euro în primul semestru al anului 2026. Această valoare reprezintă o creștere față de deficitul de 1,78 miliarde euro raportat în aceeași perioadă a anului 2025. Analiza realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, evidențiază o deteriorare a soldului cumulat cu 741 de milioane de euro în raport cu anul precedent.
Schimbarea majoră de paradigmă este determinată de evoluția balanței produselor rafinate, nu de importul de țiței. În timp ce deficitul la țiței s-a redus cu aproximativ 230 de milioane de euro, soldul produselor rafinate s-a deteriorat cu circa 971 de milioane de euro. Această evoluție marchează trecerea de la un excedent la un deficit, ceea ce înseamnă că România cumpără din exterior produse finite într-o valoare mai mare decât vinde.
Capacitatea de rafinare internă a fost afectată de o serie de evenimente simultane la principalele unități de producție. Petrotel a rămas în afara circuitului de producție din cauza sancțiunilor care vizează Lukoil, în timp ce Petromidia și Vega au intrat într-o revizie tehnologică programată începând cu 24 februarie 2026. Această revizie a durat aproximativ 20 de zile, iar suprapunerea ei cu indisponibilitatea celei de-a treia rafinării a redus capacitatea disponibilă.
Analiza subliniază că importul de produse finite transferă valoarea creată de rafinare către alte țări, afectând economia locală. Deși cifrele în euro nu separă clar impactul prețurilor de cel al volumelor fizice, se observă o necesitate de monitorizare a stocurilor. Dumitru Chisăliță propune publicarea lunară a datelor despre producție și stocuri, precum și coordonarea reviziilor marilor rafinării pentru a asigura o mai bună stabilitate a aprovizionării.
În prezent, sectorul energetic este supus unor presiuni externe constante, atât din punct de vedere al prețurilor, cât și al stabilității politice. Tensiunile internaționale și costurile de transport influențează direct valoarea importurilor de combustibili. Această situație subliniază importanța unei gestionări eficiente a capacităților de producție interne pentru a reduce dependența de produsele rafinate din exterior.
Deficitul de 2,52 miliarde euro vizează exclusiv categoriile de țiței și produse petroliere rafinate, incluzând și alte uleiuri sau preparate petroliere. Această cifră nu reprezintă întregul deficit energetic al țării, ci se concentrează pe segmentul de schimb comercial cu produsele derivate din petrol. Schimbarea de la excedent la deficit la nivelul produselor rafinate este elementul central care explică variația de 741 de milioane de euro.