Conform prognozei hidrologice emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 18 octombrie, ora 07:00 – 19 octombrie, ora 07:00, debitul Dunării la intrarea în țară va experimenta o creștere ușoară. Pe secțiunea Baziaș, nivelul este estimat la 1.300 m3/s în cursul zilei de duminică, față de valoarea de 1.250 m3/s înregistrată sâmbătă. Totuși, aceste cifre rămân semnificativ sub media multianuală a lunii octombrie, care este de 3.900 m3/s.
Situația nivelului Dunării are implicații directe asupra pieței de energie din România. Un debit scăzut a afectat anterior funcționarea centralei de la Cernavodă, ducând la oprirea acesteia. În cadrul propunerii de rectificare bugetară, Nuclearelectrica estimează că ambele unități nucleare ale centralei de la Cernavodă vor fi repornite la data de 1 noiembrie. Monitorizarea debitelor rămâne un factor critic pentru stabilitatea furnizării de electricitate în regiune.
În zona de aval a Porțile de Fier, prognoza indică variații pe diferite sectoare. Pe sectorul Gruia – Zimnicea, debitele vor fi în ușoară urcare, în timp ce pe sectorul Giurgiu – Călărași acestea vor staționa. În schimb, pe sectorul Cernavodă – Tulcea, se prevede o scădere a debitelor. În general, nivelurile de pe râuri se vor menține sub Cotele de atenție, deși pot apărea creșteri izolate pe unele râuri mici din zonele de deal și munte.
Prognoza menționează că aceste creșteri izolate de niveluri și debite pot apărea în centrul și estul țării. Fenomenul ar putea fi cauzat de precipitațiile prognozate și de propagarea acestora. În ceea ce privește restul râurilor, debitele vor fi în general staționare, cu excepția afluenților de dreapta ai Siretului, unde se anticipează o scădere. Situația hidrologică generală este influențată de precipitațiile recente care au afectat anumite bazine.
În perioada precedentă, debitele râurilor au fost în general staționare, cu excepția unor creșteri ușoare în bazinele Vișeu, Iza, Suceava, Moldova, Bistrița și în bazele superioare ale Someșului, Mureșului, Oltului, Trotușului și Buzăului. Multe debite s-au situat sub mediile multianuale lunare, cu valori între 30% și 90% din acestea. Scăderi semnificative, sub pragul de 30%, au fost observate pe râurile din bazinele Iza, Lăpuș, Crasna, Barcău, Crișuri, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, Jiu, Bârlad, Jijia și pe cursul superior al Vedei.
Monitorizarea debitelor de apă este esențială pentru gestionarea resurselor hidrologice și pentru securitatea energetică a țării. Nivelurile scăzute ale apelor pot afecta atât producția de energie electrică, prin limitarea capacității de răcire a centralelor, cât și alte activități economice. În România, gestionarea bazinelor hidrografice și prognozele INHGA sunt instrumente cheie pentru anticiparea riscurilor legate de secetă sau de variațiile fluxului de apă pe marile cursuri.