Debitul Dunării începe să arate semne de revenire după o perioadă hidrologică dificilă din această vară. La Baziaș, intrarea în România, debitul a ajuns la 1.550 mc/s, după ce anterior a atins minime de aproximativ 1.250 mc/s. Prognozele emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o creștere treptată până la 1.650 mc/s până la sfârșitul săptămânii viitoare, deși nivelul rămâne semnificativ sub normalul lunii septembrie.
Evoluția debitului este monitorizată cu atenție de reason pentru sistemul energetic, în special din cauza impactului asupra centralei nucleare Cernavodă. Nivelul scăzut al apei a dus la oprirea celor două unități de producție, obligând autoritățile să pregătească măsuri de intervenție. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat un plan care include dirijarea de apă prin nave și barje, instalarea unor structuri modulare sau utilizarea unor pompe de mare capacitate pentru a asigura răcirea reactoarelor.
Deși tendința este favorabilă, fluviul curge în continuare cu mai puțin de jumătate din debitul mediu multianual de 3.800 mc/s pentru luna septembrie. Prognoza trimestrială a INHGA estimează pentru întreaga lună valori maxime de 1.800 mc/s și minime de 1.400 mc/s. În aval de Porțile de Fier, hidrologii estimează că debitele vor fi în creștere, cu excepția primelor zile, când pe sectorul Brăila-Tulcea valorile vor rămâne relativ staționare.
Reluarea funcționării centralei de la Cernavodă nu va fi automată, chiar dacă debitul crește, deoarece trebuie îndeplinite cerințe tehnice de siguranță. Lipsa producției nucleare a generat un deficit de aproximativ 1.200-1.300 MW, care a trebuit acoperit prin alte surse sau importuri. O îmbunătățire a situației hidrologice ar putea reduce această presiune asupra sistemului, însă există încă o distanță importantă între valorile actuale și debitul necesar pentru funcționarea reactoarelor.
În paralel, situația râurilor interioare rămâne critică, cu debite estimate la doar 30%-50% din mediile multianuale pentru întreaga lună septembrie. Pe unele cursuri, precum Bârlad, Râmnicu Sărat sau afluenții Prutului, valorile sunt sub pragul de 30%. Singurele zone cu o situație mai puțin severă sunt bazinul Prahovei și cele superioare ale Buzăului și Ialomiței, unde debitele sunt estimate între 50% și 80% din valorile obișnuite.
Regimul hidrologic actual reflectă o perioadă de secetă care a afectat nu doar sectorul energetic, ci și navigația și alimentarea cu apă. În contextul în care debitele rămân sub mediile multianuale, gestionarea resurselor de apă devine o prioritate pentru stabilitatea infrastructurii critice. Monitorizarea constantă a debitelor la Baziaș și în restul bazinelor hidrografice este esențială pentru anticiparea eventualelor crize de aprovizionare sau de producție energetică.