Nivelul apei de pe Dunăre a atins un nou record negativ de -256 cm, agravând situația de la centrala nucleară de la Cernavodă, care este oprită de aproape două luni. Prognozele meteorologice indică o scădere suplimentară a nivelului fluviului, care ar putea ajunge la -267 cm pe data de 13 octombrie. Această evoluție negativă depășește recordul precedent de -255 cm înregistrat pe 20 septembrie, complicând procesul de reluare a producției de energie.
Secretarul de stat în ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a subliniat că reactoarele pot fi repuse în funcțiune doar dacă condițiile de siguranță sunt îndeplinite deplin. Dacă se forțează funcționarea în condiții nefavorabile, există riscul ca pompele să se deterioreze, fapt ce ar putea duce la nefuncționarea unității de producție nucleară pentru o perioadă de până la un an. În acest context, Comitetul Național pentru Situații de Urgență pregătește măsuri de intervenție și eventuale restricții de navigație.
Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă (AEI), estimează că este extrem de puțin probabil ca reactoarele să fie repornite înainte de finalul lunii octombrie. Specialistul indică faptul că, pe baza prognozelor actuale, chiar și începutul lunii noiembrie pare puțin probabil pentru redeschiderea centralei. Scenariul cel mai realist ar putea implica funcționarea reactoarelor abia la jumătatea sau în a doua parte a lunii noiembrie, în funcție de evoluția precipitațiilor.
Expertul Dumitru Chisăliță menționează că, pe termen scurt, autoritățile nu au soluții tehnice eficiente, singura opțiune fiind așteptarea ploilor. Deși există tehnologii și posibilitatea unor amenajări hidrotehnice pentru termen mediu, încercările de deviere a Dunării nu au oferit rezultate până acum. România se află într-o poziție delicată, fiind dependentă de factori externi precum consumul de energie din Bulgaria, Ungaria, Polonia sau Grecia, pe lângă variabilele meteorologice interne.
Situația este agravată de faptul că România depinde de un echilibru fragil între producția internă și cererea regională. Dacă apar defecțiuni tehnice sau scăderi bruște ale producției eoliene, sistemul energetic poate deveni instabil. Dumitru Chisăliță avertizează că, dacă prognozele de la INMH ar indica lipsa ploilor în noiembrie, situația ar putea fi precarizată și în luna decembrie, întârziind și mai mult stabilizarea furnizării de energie.
Această criză reflectă provocările impuse de schimbările climatice, care afectează nu doar sectorul energetic, ci și rezervele de apă pentru populație și industrie. Climatologii de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) avertizează constant că veri tot mai calde vor limita disponibilitatea resurselor hidrice. Autoritățile trebuie să găsească soluții de regândire a amenajărilor hidrotehnice pentru a preveni astfel de situații critice în viitorul apropiat.