România traversează o perioadă extrem de dificilă în ceea ce privește siguranța alimentării cu energie electrică, conform unor declarații ale secretarului de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Criza este cauzată de oprirea prelungită a ambelor reactoare de la Cernavodă și de scăderea dramatică a debitului de apă al Dunării. Autoritățile estimează că unitățile nucleare vor rămâne indisponibile cel puțin până la data de 15 octombrie, afectând grav echilibrul energetic național.
Situația este agravată de prognozele meteorologice nefavorabile, care indică faptul că nivelul fluviului va rămâne la un minim istoric la intrarea în țară. Cristian Bușoi a explicat că problemele de mediu au depășit toate estimările inițiale ale autorităților, forțând menținerea centralei nucleare în regim de avarie. Din cauza acestor factori, sistemul național nu poate redeschide unitățile 1 și 2 de la Cernavodă în perioada imediat următoare, ceea ce compromite producția hidroelectrică.
Pentru a compensa lipsa producției nucleare și randamentul scăzut al hidrocentralelor, autoritățile apelează la unitățile de producție pe gaze, care funcționează la capacitate maximă. În perioadele de vârf, în special în jurul orei 21:00, România va fi nevoită să realizeze importuri masive de electricitate. Conform prognozelor prezentate de Dispecerat, aceste importuri vor atinge valori maxime istorice de aproximativ 3500 MW pentru a asigura stabilitatea rețelei în momentele de consum ridicat.
În ciuda presiunii tehnice și a necesității de a achiziționa energie de pe piețele externe, Cristian Bușoi a exclus impunerea unor restricții de consum. Micii consumatori și marii utilizatori industriali nu vor fi supuși limitărilor de alimentare în acest moment. Totuși, oficialul a subliniat că orice zi în care reactoarele rămân închise și se apelează la importuri poate avea un impact direct asupra prețurilor la energia electrică pentru cetățeni.
Deși rețeaua electrică rezistă tehnic fără deconectări forțate, costurile achizițiilor de energie pe piețele externe reprezintă o preocupare majoră. Presiunea financiară crește odată cu lăsarea serii, când cererea de energie este mai mare. De asemenea, dependența de energia eoliană variază în funcție de condițiile meteo, ceea ce adaugă un grad suplimentar de incertitudine asupra stabilității sistemului energetic național în această perioadă de octombrie.
Evoluția prețurilor la energie este strâns legată de disponibilitatea producției interne și de costul importurilor. În contextul actual, stabilitatea regională este menținută, fără presiuni suplimentare din partea Ungariei, însă necesitatea de a acoperi un deficit de 3500 MW prin importuri în orele de vârf rămâne un factor critic pentru echilibrul economic al sectorului energetic românesc.