Reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă nu vor fi repornite în cursul lunii septembrie, conform celor comunicați de reprezentanții Ministerului Energiei. Secretarul de stat Cristian Bușoi a explicat că situația rămâne rezervată, deoarece evoluția debitului Dunării este nefavorabilă pentru reluarea procesului. Repornirea celor două reactoare este condiționată de nivelul apei necesar pentru funcționarea pompelor de răcire, însă prognozele actuale nu permit acest lucru.
Evoluția debitului Dunării reprezintă principala barieră în calea redeschiderii centralei. Cristian Bușoi a precizat că prognozele pentru următoarele 10 zile indică un nivel al apei la intrarea în țară și la Cernavodă insuficient pentru o redeschidere în siguranță. Deși au existat câteva zile cu creșteri ușoare, se anunță scăderi importante ale debitului în perioada următoare, ceea ce amână procesul de reluare a producției nucleare.
Repornirea reactoarelor ar putea avea loc abia către mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția prognozelor hidrologice. Cristian Bușoi a subliniat că, deși există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru orice scenariu, nivelul actual al apei nu permite redeschiderea. Autoritățile monitorizează constant situația, dar decizia depinde strict de capacitatea pompelor de răcire de a extrage volumul de apă necesar din Dunărea în scădere.
Pentru a compensa lipsa energiei electrice de la Cernavodă, România apelează în principal la importuri. Cristian Bușoi a menționat că funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia și utilizarea centralelor pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi, au fost esențiale. În perioadele de vârf, importurile au atins valori de 2500 de megawați atunci când producția eoliană a fost scăzută, însă în momentele cu vânt puternic, importurile au scăzut sub 1500 de megawați.
Energia solară și cea eoliană joacă un rol crucial în echilibrarea sistemului energetic actual. În timpul zilei, capacitățile solare au ajutat la acoperirea cererii, în timp ce producția eoliană a redus necesarul de energie importată în orele de seară. În trecut, înainte de închiderea reactoarelor, existau supraproducții solare care erau direcționate către Bulgaria, însă în contextul actual, producția regenerabilă este utilizată pentru a susține consumul intern și a limita dependența de importuri.
Situația de la Cernavodă intervine într-un context în care managementul costurilor energetice rămâne o prioritate pentru autorități. Cristian Bușoi a menționat anterior că, în contextul majorării prețului gazelor, găsirea de soluții pentru populație reprezintă o problemă majoră. Monitorizarea debitului Dunării este vitală pentru stabilitatea furnizării de electricitate în perioada în care reactoarele nucleare rămân oprite din motive tehnice și hidrologice.