Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că redeschiderea Centralei de la Cernavodă în Sistemul Energetic Național nu este prevăzută pentru următoarea perioadă. Decizia este dictată de nivelul scăzut al debitului Dunării, care afectează procesul de răcire al reactoarelor. Conform prognozelor actuale, situația apei rămâne critică pentru funcționarea în siguranță a unităților nucleare din țară în perioada imediat următoare.
Cristian Bușoi a explicat că prognoza pentru următoarele 10 zile indică un nivel al debitului la intrarea în țară și al apei la Cernavodă insuficient pentru a permite redeschiderea celor două reactoare. Lipsa apei necesare pentru pompele de răcire reprezintă principalul obstacol tehnic în acest moment. Din acest motiv, oficialul a subliniat că nu se întrevedă posibilitatea de a relua producția la Cernavodă în acest interval de timp stabilit.
Repornirea centralei nucleare ar putea fi luată în calcul abia spre mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția prognozelor hidrologice. Deși au existat două sau trei zile cu ușoare creșteri ale debitului, Cristian Bușoi a menționat că urmează scăderi importante. Deși aceste scăderi nu pun în pericol securitatea energetică, ele nu permit atingerea nivelului necesar pentru funcționarea reactoarelor în condiții de siguranță.
Pentru a compensa lipsa energiei furnizate de Cernavodă, sistemul energetic utilizează diverse surse de producție și importuri. Funcționarea la capacitate maximă a centralelor pe gaz din România, utilizarea celor patru grupuri din Complexul Energetic Oltenia și energia verde produsă pe timp de zi contribuie la echilibru. Totuși, importurile au rămas principala sursă de suplimentare, variind între sub 1.500 și 2.500 de MW, în funcție de producția eoliană.
Ministerul Energiei a precizat că există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru orice fel de situație de criză. În prezent, dependența de energia importată este accentuată, în special pe timp de seară, când producția de energie regenerabilă scade. Monitorizarea constantă a debitului Dunării este esențială pentru a determina momentul exact în care reactoarele pot fi reintegrate în rețeaua națională de electricitate.
Situația actuală de la Cernavodă intervine într-un context în care autoritățile monitorizează strict capacitatea de producție pentru perioada de iarnă. Conform unor declarații anterioare ale vicepreședintelui ANRE, Gabriel Andronache, menținerea Unității 1 în funcțiune este o prioritate până la trecerea sezonului rece. Acest lucru subliniază importanța gestionării resurselor de apă pentru stabilitatea furnizării de energie în România.