Cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea rămâne indisponibile cel puțin până la jumătatea lunii octombrie. Această situație este cauzată de nivelul scăzut al debitului Dunării, care nu permite momentan redeschiderea unităților în condiții de siguranță. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că prognozele pentru următoarele zece zile nu indică o îmbunătățire suficientă a nivelului apei necesar pentru funcționare.
Situația la Cernavodă este descrisă de Cristian Bușoi ca fiind în continuare rezervată. Conform acestuia, prognozele pe termen scurt arată că nu va exista un nivel al debitului la intrarea în țară sau un nivel al apei la Cernavodă suficient pentru a asigura apa necesară pompelor de răcire ale reactoarelor. Din acest motiv, redeschiderea nu este prevăzută în luna septembrie, urmând ca aceasta să poată fi evaluată abia spre mijlocul lunii octombrie.
Pentru a compensa lipsa producției nucleare, România utilizează în principal importurile de energie electrică. Cristian Bușoi a explicat că, pe lângă importuri, a fost esențială funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia, precum și a centralelor pe gaz, în special OMV Brazi și Iernutul vechi. De asemenea, în timpul zilei, deficitul de producție a fost parțial acoperit de capacitățile de energie solară disponibile pe piață.
Producția de energie eoliană a jucat un rol important în reducerea volumului de energie importată în perioadele de vârf. În momentele în care producția eoliană a fost semnificativă, importurile au rămas sub pragul de 1500 de megawați, însă în perioadele cu vânt slab, acestea au ajuns la 2500 de megawați. Înainte de oprirea reactoarelor, România dispunea de supraproducție solară în timpul zilei, care era trimisă către Bulgaria.
Procesul de oprire a centralelor a urmat o serie de măsuri de gestionare a resurselor de apă. Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, iar pentru a încerca menținerea funcționării Unității 2, autoritățile au intervenit prin dislocarea unei stânci de pe Dunăre și scufundarea a patru barje pentru direcționarea debitului. Cu toate aceste eforturi, centrala nucleară s-a oprit complet pe 13 august.
Evoluția debitului Dunării este un factor critic pentru funcționarea sistemelor de răcire ale reactoarelor nucleare. Scăderea nivelului apei în râu afectează direct capacitatea de a menține temperaturile optime necesare procesului de producție electrică. În absența unui debit suficient, siguranța operațională impune oprirea unităților, forțând sistemul energetic național să se bazeze pe surse alternative sau pe achiziții de pe piețele externe.