Repornirea reactoarelor de la centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi amânată până la jumătatea lunii octombrie, conform unor prevederi oficiale. Cristian Bușoi, secretarul de stat în Ministerul Energiei, a explicat că decizia depinde direct de evoluția debitului Dunării. Prognozele hidrologice actuale indică faptul că nivelul apei este insuficient pentru a asigura funcționarea în siguranță a sistemelor necesare procesului de răcire al reactoarelor.
Situația este descrisă de oficial ca fiind una rezervată, deoarece prognoza pentru următoarele zece zile nu indică un nivel al debitului care să permită redeschiderea în siguranță a celor două reactoare. Cristian Bușoi a precizat că, pentru luna septembrie, o reluare a producției la Cernavodă este complet exclusă. Reluarea operațiunilor ar putea fi luată în calcul abia spre mijlocul lunii octombrie, însă acest lucru depinde în continuare de modul în care vor evolua prognozele hidrologice.
În ciuda nivelului scăzut al apei, secretarul de stat a subliniat că nu există riscuri pentru securitatea instalațiilor de la Cernavodă. Autoritățile au pregătit planuri de rezervă pentru orice scenariu ar putea apărea în acest context. Deși producția de energie nucleară este temporar redusă, ministerul monitorizează constant situația pentru a asigura stabilitatea sistemului, având pregătite măsuri de gestionare a eventualelor deficite de putere pe rețea.
Pentru a compensa lipsa energiei nucleare, România utilizează în principal importurile de electricitate. Cristian Bușoi a menționat că, în perioadele de consum ridicat, importurile au urcat până la 2500 de megawați. Totuși, deficitul este acoperit și prin funcționarea la capacitate maximă a altor unități, precum cele patru grupuri ale Complexului Energetic Oltenia, centralele pe gaz OMV Brazi și Iernut, precum și prin producția solară disponibilă în timpul zilei.
Producția de energie eoliană a avut un rol semnificativ în reducerea volumului de energie importată. Oficialul a indicat faptul că s-a atins un vârf de 1200 de megawați generat de vânt, ceea ce a ajutat la echilibrarea sistemului. Deși vântul a contribuit la reducerea importurilor, acestea au rămas principala sursă de compensare a deficitului de producție internă, în special în perioadele de seară când producția regenerabilă scade.
Evoluția producției de la Cernavodă este un subiect critic pentru stabilitatea energetică, având în vedere că Unitatea 1 a centralei ar trebui menținută în funcțiune până la trecerea sezonului de iarnă. Menținerea unui nivel optim de producție nucleară este esențială pentru a asigura un furnizare constantă și pentru a reduce dependența de importurile de energie pe parcursul lunilor reci.