Reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornite abia spre mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția prognozelor hidrologice. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a precizat că în luna septembrie redeschiderea nu va avea loc sub nicio formă. Decizia este strâns legată de debitul scăzut al Dunării, care afectează capacitatea de funcționare a instalațiilor.
Situația actuală la Cernavodă este descrisă de Cristian Bușoi ca fiind rezervată, din cauza nivelului apei de la intrarea în țară. Prognozele pentru următoarele 10 zile indică faptul că nu există un debit suficient pentru redeschiderea în siguranță a celor două reactoare. Această insuficiență de apă afectează direct funcționarea pompelor de răcire necesare procesului de producție nucleară, impunând o monitorizare atentă a debitului Dunării.
Deși au existat două-trei zile cu ușoare creșteri ale nivelului apei, se anunță scăderi importante în perioada următoare. Cristian Bușoi a subliniat că aceste variații nu sunt de natură să alarmeze sau să pună în pericol securitatea, existând planuri de rezervă și comitete pregătite pentru orice scenariu. Totuși, nivelul actual al apei nu permite încă trecerea la etapa de redeschidere a reactoarelor.
Pentru a compensa pierderea energiei electrice rezultată din oprirea reactoarelor, România va recurge în principal la importuri. Cristian Bușoi a explicat faptul că funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia, precum și centralele pe gaz de la OMV Brazi și Iernutul vechi, au fost esențiale. Acestea, alături de alte unități mai mici, au funcționat la capacitate maximă pentru a susține cererea de energie.
Capacitățile solare și eoliene au jucat un rol crucial în echilibrarea sistemului energetic național. În timpul zilei, producția solară a compensat o parte din necesar, iar în anumite seri, producția eoliană a atins 1200 de megawați. În perioadele cu vânt puternic, importurile au fost menținute sub 1500 de megawați, însă în momentele cu producție eoliană scăzută, necesarul de import a ajuns la 2500 de megawați.
Gestionarea acestor fluctuații de producție este vitală pentru stabilitatea rețelelor electrice naționale. În contextul în care reactoarele de la Cernavodă produc o cantitate semnificativă de energie, orice limitare a debitului Dunării forțează piața să se bazeze pe surse intermitente, precum solarul sau eolianul, sau pe importuri de electricitate pentru a acoperi vârfurile de consum.