Reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă nu vor fi repornite în următoarele zece zile, conform declarațiilor făcute de Cristian Bușoi. Secretarul de stat a precizat, în cadrul Comandamentului în Energie privind evitarea unui blackout, că nu se va întâmpla redeschiderea treptată a unităților sau redeschiderea ambelor reactoare simultan în acest interval scurt. Decizia este strâns legată de prognozele privind debitul Dunării, care nu permit momentan stabilirea unei date clare pentru revenirea celor două unități în Sistemul Energetic Național.
Situația energetică la nivel regional a cunoscut o stabilizare, iar presiunea asupra importurilor de electricitate din Ungaria a scăzut semnificativ. Cristian Bușoi a menționat că în toate celelalte țări din regiune parametrii de funcționare sunt normali. Totuși, în România, provocările majore rămân lipsa producției nucleare de la Cernavodă și nivelul redus al producției hidroelectrice. În acest context, unitățile care funcționează pe gaz natural sunt utilizate la capacitate maximă pentru a compensa deficitul de producție internă.
În ceea ce privește capacitățile de producție, anumite unități trec prin perioade programate de mentenanță, inclusiv la Iernut, însă aceste intervenții au fost incluse în estimările sistemului. Un element de stabilitate este Complexul Energetic Oltenia, unde urmează să revină în funcțiune, joi, o unitate de la Turceni, permițând funcționarea a trei grupuri în paralel. De asemenea, producția eoliană contribuie la acoperirea consumului în anumite zile, deși România continuă să apeleze la importuri în perioadele cu cerere ridicată.
Importurile de energie ar putea atinge valori maxime istorice în cursul lunii octombrie, în special în orele de vârf. Cristian Bușoi a estimat că, pe baza prognozelor, aceste importuri ar putea ajunge la aproximativ 3.500 MW, în special în jurul orei 21:00. În timpul zilei, însă, nu există probleme cu asigurarea consumului intern. Situația este monitorizată atent, deoarece în orele de vârf necesarul de energie importată va fi semnificativ pentru a menține echilibrul sistemului.
Oprirea reactoarelor de la Cernavodă a fost cauzată de scăderea debitului Dunării, care a afectat condițiile de răcire în siguranță. Prima unitate a fost oprită pe 28 iulie, iar a doua pe 13 august, după ce nivelul apei nu mai putea asigura răcirea turbinelor. Centrala, care are două reactoare CANDU cu o putere de aproximativ 700 MW fiecare, asigură în mod normal circa 20% din producția națională. Oprirea completă a scos temporar din sistem aproximativ 1.400 MW de capacitate.
Absența producției nucleare de la Cernavodă, singura centrală nucleară din România, reprezintă un factor critic pentru echilibrul energetic național. În condiții normale, cele două reactoare contribuie semnificativ la oferta de electricitate, reducând dependența de importuri. În prezent, sistemul depinde de centralele pe gaz și de importuri pentru a acoperi cererea, în timp ce unitățile nucleare rămân în stare sigură, așteptând îmbunătățirea parametrilor hidrologici ai Dunării.