Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a lansat un avertisment privind riscul unei policrize în România, vizând perioada toamna 2026–2027. Analiza sa indică faptul că principalul pericol nu este lipsa fizică a resurselor, ci dificultatea de a procura energie, gaze, carburanți și alimente la prețuri suportabile. Scenariul central descrie o succesiune de creșteri de costuri care pot afecta stabilitatea economică și socială a țării.
În ceea ce privește sectorul electric, Dumitru Chisăliță estimează că probabilitatea unei crize de preț este foarte ridicată între octombrie 2026 și martie 2027. Deși riscul privind adecvatea sistemului este evaluat ca fiind mediu-ridicat, problema majoră rezidă în lipsa puterii controlabile în momentele de vârf de consum. Fotovoltaicele nu pot acoperi cererea de dimineața și de seara iernii, iar dependența de hidroenergie, centralele pe cărbune îmbătrânite și eventualele opriri ale reactoarelor nucleare accentuează vulnerabilitatea.
Sectorul gazelor naturale este marcat de o criză certă de preț, în timp ce aprovizionarea depinde de severitatea iernii. La începutul lunii septembrie, depozitele din România erau umplute în proporție de 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul anului precedent. O criză de aprovizionare ar putea apărea dacă se suprapun iarna rece, stocurile reduse, cererea regională ridicată și scăderea debitului zilnic de livrare, în contextul unei dependențe europene de piața globală de LNG.
Carburanții, în special motorina, sunt identificați ca un factor critic care poate transmite criza în întreaga economie, de la agricultură la transportul de mărfuri. Dumitru Chisăliță subliniază că dependența de țițeiul importat și de rafinare pune presiune pe bugetul de stat. În fața creșterii prețurilor, Guvernul ar putea fi nevoit să aleagă între reducerea taxelor, ceea ce afectează veniturile, sau compensarea sectoarelor, ceea ce crește deficitul public, estimat de Comisia Europeană la 6,2% din PIB în 2026.
Agricultura se confruntă cu riscul unei crize de preț la alimente, afectată de secetă și temperaturi ridicate. Deși recoltele de grâu au fost bune, culturile de porumb și cele de primăvară sunt sub presiune, iar recolta europeană de porumb din 2026 este estimată aproape de minimul ultimelor două decenii. Scăderea producției de porumb se poate transmite ulterior către prețul furajelor, cărnii și lactatelor, agravând costul vieții pentru populație și presiunea asupra bugetului pentru despăgubiri.
Impactul economic este amplificat de riscul unei crize de lichiditate pentru IMM-uri și de deteriorarea percepției investitorilor asupra ratingului României. Dacă percepția asupra riscului se deteriorează, statul poate se confrunta cu dobânzi mai mari înainte de o eventuală retrogradare efectivă. Această situație ar putea duce la reducerea investițiilor publice în infrastructură critică, precum rețelele electrice sau irigațiile, chiar în momentele în care acestea sunt necesare pentru diminuarea vulnerabilităților naționale.