Reprezentanți ai Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă au participat, pe 9 septembrie, la o întâlnire tehnică organizată la Centrala Nucleară Paks din Ungaria. Scopul vizitei a fost analiza măsurilor aplicate de partea ungară în luna august, perioadă în care nivelul extrem de scăzut al Dunării a generat dificultăți majore pentru alimentarea cu apă de răcire a celor două unități nucleare. Întâlnirea a facilitat un schimb de informații între managerii și experții celor două instalații energetice.
Operatorul ungar MVM Paks a susținut că soluțiile utilizate în Ungaria au permis menținerea producției de energie, în timp ce măsurile din România nu au fost suficiente. Conform relatării, în România s-au luat măsuri pentru creșterea nivelului apei, inclusiv prin scufundarea mai multor barje, însă acestea nu au produs efectul necesar pentru menținerea funcționării la Cernavodă. MVM Paks a subliniat că situația a fost similară pentru ambele centrale, dar rezultatele intervențiilor au diferit.
Una dintre principalele soluții tehnice adoptate de Ungaria a fost construirea unui prag de fund în albia Dunării, în zona Paks, realizată în regim de urgență. Această lucrare a permis creșterea nivelului apei în zona canalului de admisie, asigurând continuitatea funcționării centralei nucleare. Totodată, delegația română a fost informată despre lucrările aflate în desfășurare și a discutat cu specialiștii autorității ungare de gospodărire a apelor care gestionează intervențiile de la fața locului.
În luna august, debitul redus al Dunării a determinat oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, ambele unități fiind oprite în condiții de siguranță. Vizita a inclus și întâlniri cu președintele și vicepreședinții Autorității Ungare pentru Energie Atomică. Deși s-au discutat soluții, comunicatul nu a precizat detaliile tehnice care ar putea fi implementate la Cernavodă sau dacă partea română intenționează să preia vreuna dintre metodele aplicate de unarzi.
Ministerul Energiei a confirmat că sistemul energetic național a funcționat în siguranță și că echilibrarea rețelei a fost menținută fără întreruperi pentru consumatori. Autoritățile au prelungit până la 30 septembrie cadrul care permite Transelectrica să aplice măsuri de siguranță în caz de deficit sever. De asemenea, au fost aprobate lucrări de urgență pentru reducerea vulnerabilității CNE Cernavodă, în cazul în care condițiile hidrologice nefavorabile se vor repeta în viitor.
Gestionarea debitului Dunării a implicat costuri semnificative pentru statul român, guvernul direcționând 12,1 milioane de lei din fondul de rezervă pentru lucrări hidrotehnice la Cernavodă. Aceste intervenții sunt necesare deoarece funcționarea centralei nucleare depinde direct de existența unor debite și niveluri de apă suficiente în albia fluviului pentru sistemele de răcire, o problemă accentuată de variațiile sezoniere ale nivelului apei.