Capacitățile de stocare a energiei reprezintă un element critic pentru integrarea surselor regenerabile și pentru stabilizarea pieței energetice din România. Schimbările legislative promovate de Ministerul Energiei începând cu anul 2024 au pus bazele accelerării investițiilor în acest domeniu. Aceste proiecte pot beneficia de stimulente financiare oferite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Fondul pentru Modernizare, oferind astfel suport pentru dezvoltarea infrastructurii necesare.
Sorin Elisei, secretar general în cadrul Ministerului Energiei, a subliniat că proiectele anunțate recent trebuie să intre treptat în etapa de punere în funcțiune. Acestea vor contribui direct la dezvoltarea pieței de energie și la integrarea producției din surse regenerabile. Reprezentantul ministerului a menționat că, deși există probleme la nivelul unor sute de megawați de baterii și fotovoltaice, se așteaptă ca mii de megawați anunțați să livreze energie într-un cadru de piață normal.
Un al doilea efect major al dezvoltării tehnologiilor de stocare este consolidarea pieței contractelor de achiziție a energiei pe termen lung, cunoscute sub denumirea PPA (Power Purchase Agreement). Sorin Elisei a precizat că obiectivele ministerului depășesc simpla producție de energie curată. Autoritățile urmăresc ca sistemul să asigure sustenabilitatea prețurilor pentru clienții care consumă energie, transformând stocarea într-un instrument de stabilitate economică pentru consumatori și producători.
În ceea ce privește implementarea proiectelor, Corina Popescu, vicepreședinte al Grupului Enevo și președinte al Consiliului de Administrație al Moldelectrica, a semnalat un ritm scăzut de realizare. Deși se emit numeroase avize tehnice de racordare (ATR), doar aproximativ 13% din proiectele care au obținut aceste avize ajung efectiv în etapa de realizare. Această cifră indică un decalaj semnificativ între planificarea teoretică și execuția propriu-zisă a investițiilor în sectorul energetic.
Corina Popescu a avertizat că predictibilitatea cadrului fiscal este vitală pentru menținerea investițiilor și pentru recuperarea decalajului față de alte piețe regionale. Ea a criticat apariția taxelor suplimentare care pot afecta proiectele de mii de megawați. De asemenea, a subliniat că necesitatea flexibilității sistemului era previzibilă încă de la decizia de reducerea capacităților pe cărbune, care furnizau anterior serviciile de sistem și energia de echilibrare.
Tranziția către surse regenerabile și necesitatea stocării sunt strâns legate de gestionarea capacităților de bază ale sistemului. În contextul în care România reduce utilizarea cărbunelui, sistemul energetic pierde principalele surse care asigurau echilibrul și serviciile de sistem. Această evoluție impune o trecere rapidă către tehnologii de stocare pentru a compensa pierderea serviciilor de echilibrare oferite anterior de centralele termice convenționale.