Capacitatea de stocare a energiei electrice din România a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 1.162 MW putere instalată și 2.312 MWh capacitate de stocare la data de 1 octombrie. Datele furnizate de Transelectrica arată o evoluție rapidă față de martie 2025, când valorile erau de doar 137,2 MW și 269 MWh. În prezent, sistemul național dispune de 55 de grupuri de stocare, unele fiind unități independente, în timp ce altele sunt integrate direct în centralele care produc energia.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că, deși bateriile pot reduce prețurile în perioadele de vârf și pot utiliza surplusul de energie regenerabilă, acestea nu produc energie. Procesul de stocare mută energia în timp, dar implică pierderi și un cost suplimentar. Expertul avertizează că, dacă investițiile sunt dimensionate sau amplasate necorespunzător, impactul financiar poate ajunge direct la facturile consumatorilor prin tarife sau scheme de sprijin.
Analiza lui Dumitru Chisăliță include un calcul bazat pe o baterie cu o investiție de 1 milion de lei, care livrează 1 MWh pe ciclu, are un randament de 85% și este recuperată în zece ani. La 250 de cicluri pe an și un cost de încărcare de 200 de lei/MWh, costul minim al energiei livrate este de 635 lei/MWh. Totuși, dacă utilizarea scade la doar 100 de cicluri anual, costul minim crește la 1.819 lei/MWh, depășind cu 25% prețul mediu de vânzare către consumatorii casnici, estimat la 1.450 lei/MWh.
Există trei riscuri majore identificate în acest proces de dezvoltare a capacităților de stocare. Acestea sunt construirea unor capacități prea mari bazate pe diferențele actuale de preț, alegerea unor amplasamente sau intervale de încărcare care pot accentua congestiile din rețea și transferarea investițiilor nerentabile către public. Dumitru Chisăliță susține că România trebuie să prioritizeze economia de bani în sistem, nu doar numărul de MW de baterii instalați pe teritoriul țării.
În ceea ce privește poziția regională, România rămâne în urma Bulgariei în domeniul stocării energiei. În luna septembrie, Bulgaria deținea aproximativ 5,7 GW de putere instalată în baterii, o valoare de aproape cinci ori mai mare decât cea raportată în România. Această diferență evidențiază viteza diferită de implementare a tehnologiilor de stocare între cele două țări vecine, în contextul necesității de a gestiona sursele de energie regenerabilă.
Dezvoltarea capacităților de stocare este strâns legată de integrarea surselor de energie regenerabilă în rețea. În România, sectorul este marcat de proiecte de amploare, precum parcul eolian VIFOR de la Rezolv Energy, care a pus în funcțiune o primă etapă de 192 MW. Aceste proiecte de producție necesită o infrastructură de stocare eficientă pentru a echilibra rețeaua și a evita creșterea costurilor de sistem.