România se confruntă cu o discrepanță majoră între capacitățile de stocare a energiei electrice anunțate și cele efectiv disponibile în sistemul energetic național. Deși pe hârtie există proiecte de baterii care însumează 65,3 GW, capacitatea reală operațională de la 1 august 2026 era de doar 989 MW. Această lipsă de stocare împiedică transferul energiei ieftine produse de sursele regenerabile în timpul zilei către orele de vârf de seară, când prețurile cresc semnificativ.
Situația este ilustrată de evoluția prețurilor în luna aprilie 2026, când România a exportat energie la aproximativ 50 euro/MWh, dar a importat în orele de vârf de seară la prețuri de până la 250 euro/MWh. În relația cu Bulgaria, importurile au însumat circa 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile au valorat doar 5 milioane euro. O parte din energia importată a fost intermediată prin bateriile bulgărești, evidențiind vulnerabilitatea sistemului românesc.
Analiza datelor furnizate de ANRE arată că majoritatea proiectelor de 65,3 GW cu avize tehnice de racordare valabile nu au ajuns la construcție. Din această cifră, doar 25 GW dețin contracte de racordare, 12,15 GW au autorizație de construire, iar doar 3,38 GW au obținut autorizația de înființare emisă de ANRE. Practic, doar aproximativ 5% din puterea totală a proiectelor cu avize tehnice de racordare a ajuns într-o etapă avansată de dezvoltare.
Problema „ATR-urilor fantomă” a fost recunoscută de autorități, președintele ANRE, George Niculescu, menționând că în 2025 au expirat avize care însumau 9.248 MW. Pentru a reduce riscul ca proiecte neviabile să blocheze capacitatea rețelei, au fost introduse noi termene, condiții de menținere a valabilității avizelor și garanții financiare. Totuși, noii investitori trebuie să demonstreze mai devreme substanța financiară și tehnică a proiectelor prin mecanisme de alocare și licitații.
Dincolo de stocare, infrastructura de transport reprezintă un alt factor critic pentru integrarea noilor capacități. Transelectrica dispune de un plan de dezvoltare a rețelei pentru perioada 2024-2033 în valoare de 9,49 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,8 miliarde euro. Acest plan vizează modernizarea rețelei și creșterea interconectării, fiind necesar pentru a permite preluarea energiei în zonele unde vor fi construite bateriile, proces care durează mult mai mult decât avizarea proiectelor.
Evoluția sectorului energetic în România este influențată de investiții în infrastructură și reglementări stricte. În acest context, proiecte precum cel de la Aeroportul Internațional „George Enescu” din Bacău, care implică un parc fotovoltaic cu sistem de stocare, reprezintă eforturi de integrare a noilor capacități. Totuși, eficiența sistemului depinde de capacitatea rețelei de a absorbi producția regenerabilă și de viteza de implementare a proiectelor de stocare reale.