Alegerea unei locuințe între un bloc nou și unul vechi reabilitat depinde de multiple criterii tehnice care influențează costurile viitoare cu utilitățile. Pe lângă prețul de achiziție, factori precum izolația, orientarea clădirii față de soare și sistemul de încălzire determină necesarul de energie. Pentru a evalua corect aceste aspecte, potențialii cumpărători trebuie să analizeze certificatul de performanță energetică, document obligatoriu prin lege pentru orice imobil vândut sau închiriat.
Denisa Diaconu, specialistă în eficiență energetică la Buildings Performance Institute Europe (BPIE), subliniază că certificatul energetic oferă informații esențiale despre clasa energetică a apartamentului, pe o scară de la A la G. Clădirile noi au un avantaj clar, deoarece acestea trebuie să dețină neapărat acest document. Un indicator critic este consumul de energie finală, care permite compararea performanței între diferite unități locative, indiferent de tipul acestora.
În ceea ce privește standardele de construcție, clădirile noi trebuie să respecte reglementări stricte de tip nZEB (nearly zero-energy building). Conform legislației, pentru tot ce s-a construit după 31 decembrie 2020, cel puțin 30% din consumul clădirii trebuie să fie acoperit de surse regenerabile. Această prevedere, transpusă în legislația din România, impune o utilizare mai mare a sistemelor verzi, precum panourile solare sau pompele de căldură, direct din faza de proiectare.
Eficiența energetică este influențată și de designul arhitectural, modul în care este așezată clădirea și calitatea componentelor. O clădire expusă spre sud poate beneficia de încălzire naturală, crescând temperatura internă cu un grad, în timp ce orientarea influențează necesarul de răcire vara. De asemenea, calitatea ferestrelor de tip termopan și grosimea stratului de izolație instalat pe fațadă sunt elemente decisive pentru reducerea cheltuielilor pe termen lung.
Sistemele de încălzire reprezintă un punct critic de discuție, în special în contextul discrepanței dintre costul electricității și cel al gazului. Deși pompele de căldură sunt extrem de eficiente, prețul mai mare al electricității față de gaz poate face instalarea acestora mai puțin competitivă în România. Totuși, dezvoltările rezidențiale noi pot integra aceste sisteme de la început, asigurând un consum de energie mai mic pentru încălzire și răcire.
În România, cadrul legal privind performanța energetică a clădirilor este reglementat de Legea nr. 372/2005, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. Metodologia de calcul a consumului a fost actualizată prin Ordinul nr. 16/2023, urmând ca la nivel european, Directiva (UE) 2024/1275 să introducă o nouă scală de performanță până în mai 2026, vizând trecerea către clădiri cu emisii zero.