Capacitățile de stocare a energiei din România ar putea atinge un nivel minim de 4 GW de putere până la finalul anului viitor. Această evoluție ar reprezenta o dublare a capacităților față de nivelul estimat pentru sfârșitul anului curent. Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), a subliniat că dezvoltarea acestor infrastructuri trebuie să fie dictată de necesitățile propriului sistem energetic național.
Anunțul a fost făcut în cadrul lansării celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România. Documentul este elaborat de RWEA împreună cu Asociația Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA). Scopul acestui material, publicat inițial în 2021, este de a oferi repere pentru o dezvoltare sustenabilă a industriei, reunind experiențele companiilor și instituțiilor active în sectorul energiei regenerabile.
În prezent, România dispune de aproximativ 1 GW de putere instalată în capacități de stocare, estimându-se că la finalul acestui an cifra va ajunge la circa 2 GW. Liviu Gavrilă a menționat că aceste date nu includ stocarea realizată de prosumatori. El a precizat că un nivel de 6-7 GW de putere, cu o durată de minim 3-4 ore, ar putea ajuta la reducerea ecartului de preț de peste 100 de euro dintre perioadele de gol și cele de vârf.
Industria energetică se confruntă însă cu dificultăți legate de impredictibilitatea cadrului de reglementare și de viteza adoptării legislației. Liviu Gavrilă a semnalat că modificările apar frecvent fără o consultare profundă a pieței sau o analiză de impact pe orizontală. De asemenea, noul Cod al urbanismului reprezintă o provocare, deoarece procesul de autorizare este afectat de lipsa de colaborare între diversele instituții implicate în lanțul de decizii.
În ceea ce privește contextul regional, Bulgaria prezintă statistici diferite, cu estimări între 6 și 8 GW capacitate instalată și între 12 și 15 gigawați-oră de stocare. Totuși, reprezentantul RWEA a recomandat evitarea extrapolărilor automate, deoarece fiecare țară are un mix energetic și perspective de consum specifice. România trebuie să își definească necesarul în funcție de propriile aturi, precum mixul energetic și perspectiva climatică.
Sectorul energiei regenerabile și al stocării traversează o perioadă de ajustări legislative și de organizare a infrastructurii. În acest context, stabilitatea prețurilor și atragerea capitalului sunt esențiale pentru menținerea competitivității economice. Deși există provocări administrative, piața a ajuns la un nivel de maturitate care permite proiectelor bine pregătite să atragă investiții recurente din partea investitorilor care cunosc deja rețeta de succes.