Sistemul Energetic Național beneficiază de un aport semnificativ din partea surselor regenerabile, compensând deficitele de generare cauzate de sursele clasice. Conform datelor furnizate de Transelectrica la mijlocul zilei de 14 octombrie 2026, România a înregistrat o producție totală de peste 7.680 MW. Această cantitate de energie a fost mult peste necesarul național, consumul total fiind de doar 5.194 MW.
Această diferență de producție a transformat țara într-un exportator net masiv de electricitate către țările vecine. Soldul energetic a indicat livrări către exterior de aproximativ 2.487 MW, ceea ce reflectă o capacitate de export foarte ridicată. Factorul decisiv în această evoluție a fost aportul masiv oferit de vânt și soare, care au acoperit mai mult de jumătate din întreaga producție națională de energie.
Performanța surselor verzi este susținută de niveluri ridicate de generare la nivelul parcurilor eoliene și fotovoltaice. Producția eoliană a depășit pragul de 2.200 MW, în timp ce parcurile fotovoltaice au generat peste 2.070 MW în timpul perioadei de prânz. Această configurație este esențială, deoarece stâlpii tradiționali ai sistemului funcționează la niveluri minime sau sunt complet opriți în această zi.
Situația este critică pentru sursele clasice, având în vedere că producția nucleară a fost de 0 MW, Centrala de la Cernavodă fiind oprită. Producția hidroelectrică este afectată de secetă și de debitele scăzute ale râurilor, generând doar 1.214 MW. În același timp, sectorul termo pe cărbune a contribuit cu doar 891 MW, fapt ce este o consecință directă a închiderii treptate a capacităților de producție poluante.
Indisponibilitatea capacităților de producție în bandă menține o stare de alertă energetică pe parcursul lunii octombrie. Repornirea Centralei Nucleare Cernavodă ar putea reechilibra mixul energetic, însă debitele Dunării la intrarea în țară sunt de doar 1.300 mc, sub pragul de 1.500-1.600 mc necesar pentru repornirea unui reactor. Chiar și în orele de seară, când solarul dispare, importurile rămân foarte mici față de pragurile de peste 2.000 MW de anterior.
Evoluția actuală a mixului energetic de la Transelectrica evidențiază dependența crescută de condițiile meteorologice pentru menținerea echilibrului. În perioadele de calm eolian sau lipsă de radiație solară, sistemul depinde de importuri pentru a acoperi cererea. În prezent, stabilitatea sistemului este susținută de un sold energetic pozitiv, însă vulnerabilitatea surselor hidro și nucleare rămâne un factor de risc major.