Instituțiile publice din România vor putea beneficia de finanțări totale de 650 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii energetice. Aceste fonduri, provenite din Fondul pentru Modernizare, sunt destinate instalării de panouri fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei. Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți semnarea ordinelor pentru două programe distincte, menite să permită instituțiilor să producă și să stocheze propria energie pentru consumul propriu.
Primul program de finanțare dispune de un buget de 500 de milioane de euro și pune accent pe instalarea de panouri fotovoltaice împreună cu baterii de stocare. Proiectele pot include și utilizarea pompelor de căldură pentru a eficientiza consumul. Un aspect esențial este obligativitatea instalării bateriilor, care trebuie să fie dimensionate pentru o perioadă de funcționare cuprinsă între două și patru ore, asigurând astfel o gestionare optimă a energiei.
Al doilea program de finanțare are o valoare de 150 de milioane de euro și este dedicat instituțiilor care dețin deja instalații pentru producerea energiei din surse regenerabile. Aceste entități vor putea instala baterii „în spatele contorului” pentru a stoca energia produsă și a o utiliza ulterior. Printre beneficiarii eligibili se numără primăriile, consiliile județene, spitalele publice, universitățile de stat și diversele centre sociale din țară.
Finanțarea poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile, însă există o limită de 10 milioane de euro pentru fiecare beneficiar în parte. Apelurile de proiecte vor fi deschise începând cu data de 11 septembrie 2026, iar cererile pot fi depuse prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale până la 6 noiembrie 2026. Evaluarea proiectelor va avea loc între 9 noiembrie 2026 și 12 februarie 2027, cu finalizarea investițiilor prevăzută până la sfârșitul anului 2029.
Obiectivul principal al acestor investiții este reducerea costurilor cu energia electrică pentru instituțiile de stat. Prin implementarea acestor tehnologii, entitățile publice vor putea utiliza mai eficient resursele regenerabile și vor reduce presiunea asupra rețelelor electrice în perioadele de consum ridicat. Această strategie de modernizare vizează atât eficiența operațională, cât și stabilitatea sistemului energetic în cadrul unităților de stat.
Aceste măsuri de investiții în energie verde vin într-un context în care securitatea energetică rămâne un subiect de discuții intense. În timp ce infrastructura de bază este sub observație, precum în cazul centralelor de la Cernavodă, dezvoltarea surselor descentralizate de energie poate contribui la o gestionare mai flexibilă a resurselor naționale.