Situația infrastructurii de distribuție a energiei din România a devenit subiectul unei critici dure, în urma datelor care arată un nivel scăzut de investiții în rețele. Conform calculelor realizate de APCE, bazate pe datele furnizate de ACER pentru anul 2024, investițiile în rețelele de distribuție de pe teritoriul țării sunt extrem de limitate. Această realitate vine într-un context în care distribuitorii beneficiază de venituri garantate prin tarife și de o rentabilitate atractivă, ambele fiind aprobate oficial de către autoritatea de reglementare.
Datele privind investițiile în rețelele de distribuție, exprimate în euro pe cap de locuitor pe an pentru 2024, evidențiază o disparitate semnificativă. România a investit doar 32 de euro pe cap de locuitor în rețele, o valoare care, deși superioară celor din Bulgaria, rămâne insuficientă pentru modernizarea sistemului. Această cifră reflectă o realitate în care infrastructura energetică rămâne la limită, deși consumatorii și prosumutorii suportă costuri de distribuție de aproximativ 0,35 lei pentru fiecare kWh utilizat.
Președintele ANRE, George Niculescu, a recunoscut public starea actuală a rețelelor din România. Deși autoritatea deține pârghiile necesare pentru a controla și sancționa operatorii, criticile vizează faptul că ANRE a aprobat planurile de investiții și profiturile distribuitorilor fără a impune verificări sau sancțiuni eficiente. În prezent, discuțiile din cadrul autorității s-au mutat către posibilele „măsuri coercitive”, însă APCE subliniază că astfel de acțiuni ar fi trebuit implementate mult mai devreme pentru a preveni îmbătrânirea rețelelor.
APCE solicită acum aplicarea unor sancțiuni reale împotriva distribuitorilor care nu își îndeplinesc obligațiile de investiții. Conform propunerii, orice distribuitor care nu realizează investițiile asumate, fără un motiv justificat, ar trebui să piardă parte din rentabilitatea sa garantată, conform prevederilor legale. Această abordare vizează eliminarea „abordărilor constructive” și impunerea unei rigoare care să asigure că banii colectați prin tarife sunt direcționați efectiv către modernizarea infrastructurii de transport și distribuție.
Problema rețelelor muribunde pune în pericol capacitatea țării de a construi un viitor energetic sustenabil. Criticii avertizează că un regulator care acționează doar ca un agent constatator nu poate gestiona o piață în care profiturile sunt garantate, dar infrastructura rămâne deficitară. Este necesară o schimbare de paradigmă în care ANRE să nu mai fie perceput ca un partener al distribuitorilor, ci ca o autoritate care impune controlul strict asupra modului în care sunt utilizate resursele colectate de la populație.
Contextul energetic european arată că România se confruntă cu provocări economice majore, având cea mai scumpă electricitate raportată la puterea de cumpărare. Această situație de vulnerabilitate economică este accentuată de costurile ridicate ale energiei și de presiunea asupra infrastructurii, care trebuie să susțină o cerere în continuă schimbare într-un cadru de reglementare care de până acum a prioritizat rentabilitatea operatorilor în detrimentul investițiilor masive necesare.