România va continua să susțină rolul gazelor naturale în securitatea energetică a Europei, punând accent pe creșterea producției interne și pe dezvoltarea proiectelor offshore. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat acest lucru în cadrul Conferinței regionale anuale Eurogas, organizată împreună cu Federația Patronatelor din Energetică. Evenimentul a analizat rolul României în construirea unei tranziții energetice reziliente și a securității aprovizionării în Europa de Est.
Cristian Bușoi a subliniat că Uniunea Europeană a redescoperit importanța gazelor naturale după criza energetică provocată de invazia Rusiei în Ucraina. El a pledat pentru un mix energetic în care gazele naturale, energia nucleară, sursele regenerabile, stocarea și rețelele electrice să se completeze reciproc. Secretarul de stat a menționat că, deși consumul de gaze va scădea odată cu avansarea investițiilor în regenerabile, acest gaz rămâne esențial pentru perioada de tranziție.
Un punct central al intervenției a fost proiectul Neptun Deep, descris de Cristian Bușoi ca fiind cel mai mare proiect offshore de gaze naturale din Uniunea Europeană. Oficialul a felicitat OMV Petrom și Romgaz pentru succesul acestui proiect, subliniind importanța explorării și exploatării gazelor autohtone. România a avut, de asemenea, inițiativa de a crea un grup de lucru informal în cadrul Consiliului miniștrilor Energiei, dedicat rolului gazului natural în tranziția europeană.
Legislația europeană privind emisiile de metan și cadrul privind captarea și stocarea carbonului (CCS) au fost criticate pentru lipsa de pragmatism. Cristian Bușoi a declarat că o pauză de trei ani pentru importuri nu este suficientă pentru a proteja aprovizionarea europeană. De asemenea, a avertizat că obligațiile privind CCS ar putea fi imposibil de susținut exclusiv de către industrie fără un model economic viabil și stimulente financiare clare din partea Uniunii Europene.
Secretarul de stat a avertizat asupra unei posibile „furtuni perfecte” pe piața de energie, cauzată de suprapunerea tensiunilor geopolitice. Acestea includ situația din Orientul Mijlociu, perturbările din Strâmtoarea Hormuz și continuarea războiului dintre Rusia și Ucraina. Cristian Bușoi a menționat că eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, procesul care urmează să fie finalizat până anul viitor, exercită o presiune suplimentară asupra prețurilor pe piețele internaționale și regionale.
În contextul securității energetice, România urmărește dezvoltarea proiectelor de infrastructură și a capacităților de stocare. Proiectul Neptun Deep reprezintă un pilon strategic, în timp ce la nivel de producție, companii precum Romgaz planifică evoluții importante, inclusiv repornirea Azomureș în 2027. Obiectivul de decarbonizare al Pactului Verde pentru anul 2050 rămâne valabil, însă România insistă pe menținerea competitivității economice prin prețuri accesibile și previzibile.