Investițiile în infrastructura electrică din România necesită o abordare bazată pe planuri de lucru credibile și soluții tehnice clare pentru a atrage echipele de execuție. Robert Schmidt, Country Manager Elnos România, a subliniat acest aspect în cadrul conferinței „Romania’s Green Momentum”, organizată de Energynomics. El a argumentat că proiectele de infrastructură pot beneficia de experiență internațională, însă au nevoie de un calendar de implementare stabil și de condiții economice favorabile.
Tranziția energetică din România este descrisă de Robert Schmidt ca fiind compusă din valuri succesive de investiții, de la proiectele fotovoltaice și eoliene, la prosumatori și, recent, la sistemele de baterii. Conform managerului, fiecare etapă a avansat fără un plan suficient de coerent pentru întregul sistem energetic. El consideră că următoarea fază obligatorie trebuie să plaseze dezvoltarea rețelelor de transport și distribuție în centrul deciziilor strategice pentru a asigura stabilitatea.
Lipsa de predictibilitate reprezintă o problemă majoră pentru constructori, care se confruntă cu solicitări urgente pentru proiecte ce ar trebui începute imediat, urmate de perioade lungi de lipsă de comunicare din partea investitorilor. Robert Schmidt a declarat că piața are nevoie de un plan solid și de mai mult decât simple documente PDF. El a cerut o comunicare mai deschisă între autorități și beneficiari, pentru a permite planificarea eficientă a echipelor și a lucrărilor de execuție.
Disponibilitatea personalului calificat pe segmentul înaltă tensiune rămâne o provocare critică, în special în zone precum Clujul, unde specialiștii se mută frecvent între companii. Deși grupul Elnos are prezență în 18 țări și proiecte în 21 de țări, România concurează cu alte piețe pentru accesul la aceleași echipe de lucru. Robert Schmidt a precizat că resursele sunt alocate acolo unde marja de profit este mai mare, iar în prezent România nu oferă cele mai mari marje.
În ceea ce privește interesul pentru sistemele de stocare a energiei (BESS), Robert Schmidt a descris această tendință drept o „bulă”, punând sub semnul întrebării modul în care zecile de GW de noi capacități vor fi integrate în sistem. El subliniază că un portofoliu mare de proiecte nu garantează automat disponibilitatea oamenilor necesari construcției lor. Infrastructura de rețea trebuie pregătită pentru a putea absorbi aceste noi capacități de stocare și producție.
Evoluția sectorului energetic din România include și proiecte de producție proprie, precum cel de la Rompetrol Rafinare, care lansează o centrală fotovoltaică de 9,4 MW în rafinăria Petromidia, cu finalizare estimată în 2028. Această tendință de dezvoltare a capacităților de regenerabile subliniază necesitatea menționată de Robert Schmidt privind integrarea acestora într-o rețea electrică modernă și capabilă să gestioneze fluxurile de energie.