România se confruntă cu o presiune economică severă din cauza costurilor ridicate ale energiei, fenomen care afectează numeroase firme din țară. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a semnalat că explozia prețurilor de la două роки în urmă a afectat electricitatea cu 112%, gazele cu 126% și combustibilii cu 55%. La aceste creșteri se adaugă și taxele care depășesc pragul de 26%, transformând activitatea economică într-o luptă pentru supraviețuire.
Analiza realizată de AEI identifică 40 de riscuri majore care pot apărea până în anul 2030 dacă nu se intervine prompt. Dumitru Chisăliță subliniază că perioada 2027–2030 va fi marcată de un sistem energetic insuficient coordonat, în ciuda existenței resurselor necesare. Principala problemă este ordinea deciziilor, deoarece se închid capacități de producție înainte de finalizarea înlocuitorilor, precum centralele pe gaze sau cele hidroenergetice, ceea ce va menține dependența de importuri în momentele critice.
Pentru a evita aceste scenarii, Asociația Energia Inteligentă propune un plan de intervenție structurat în zece puncte prioritare. Printre măsurile recomandate se numără aplicarea principiului de închidere a capacităților doar după înlocuirea lor, accelerarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și dezvoltarea unui mix de stocare care să includă baterii și acumulări hidro prin pompaj. De asemenea, se propune modernizarea rețelelor de electricitate, gaze și termoficare pentru a asigura o infrastructură adecvată.
Planul vizează și o reformă a protecției consumatorilor, înlocuirea plafonărilor generalizate cu măsuri țintite pentru persoanele vulnerabile și contracte mai predictibile pentru industrie. Un alt obiectiv major este adoptarea unui Cod fiscal energetic stabil, capabil să stimuleze investițiile și să reducă presiunea asupra facturilor. Dumitru Chisăliță susține că succesul nu depinde de strategii aprobate, ci de investițiile puse efectiv în funcțiune și de capacitatea de a evita importurile de energie.
Obiectivele tehnice ale acestui plan includ obținerea a 3.500–4.500 MW de putere controlabilă nouă sau modernizată până în 2030. Planul urmărește, de asemenea, atingerea unui progres fizic de minimum 30% la Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și valorificarea anuală în România a 2–3 miliarde m³ de gaze. Se dorește totodată implementarea contorizării inteligente pentru 80% dintre consumatori și crearea a cel puțin 250 de comunități energetice.
Sectorul energetic românesc este influențat de o structură complexă de resurse, incluzând gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară, cărbune și biomasă. Deși țara dispune de un potențial regenerabil important și de rafinării, coordonarea acestor elemente rămâne o provocare majoră de guvernanță. Eficiența sistemului depinde de integrarea acestor resurse cu rețelele de distribuție și de capacitatea de stocare a energiei pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe piață.