România se confruntă cu o situație de criză energetică din cauza debitelor istorice reduse ale Dunării și a indisponibilității reactoarelor nucleare de la Cernavodă. În acest context, Ministerul Energiei promovează un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se propune prelungirea stării de alertă energetică până la data de 31 octombrie. Această măsură este menită să ofere Transelectrica puteri extinse pentru aplicarea unor proceduri de siguranță necesare menținerii stabilității sistemului.
Pentru a preveni un colaps și a asigura interconexiunea cu Europa Continentală, operatorul de sistem va putea implementa o serie de măsuri de urgență. Conform proiectului, Transelectrica poate crește rezervele tehnologice din unitățile care funcționează pe combustibil alternativ sau poate porni grupuri aflate în rezerva tehnică. De asemenea, compania are autorizația de a reduce sau anula capacitatea de interconexiune pe direcția export, precum și schimburile de energie notificate către exterior.
O altă măsură prevăzută în cadrul acestui regim de alertă este limitarea consumului de energie electrică în tranșe, conform unui normativ specific. Aceste intervenții vor viza în principal actorii economici cu consumuri mari, precum fabricile, fără a avea ca țintă consumatorii casnici. Scopul principal al acestor acțiuni obligatorii este protejarea infrastructurii critice până când se estimează că criza hidrologică va fi depășită, momentul de la finalul lunii octombrie.
Situația este agravată de faptul că Unitatea 1 și Unitatea 2 de la Cernavodă sunt oprite din cauza nivelului scăzut al apei necesare răcirii. Prognozele indică debite reduse la Baziaș, chiar și 1.200 mc, ceea ce face ca pornirea reactoarelor să fie exclusă în perioada 15–22 octombrie. Pe lângă lipsa energiei nucleare, producția de energie solară scade din cauza nebulozității, iar cea eoliană rămâne volatilă, scăzând la un minim de 600 MW în prima decadă a lunii octombrie.
La nivelul Sistemului Energetic Național, se estimează un consum de până la 8.000 MW la vârful de seară în luna octombrie. Grupurile pe cărbune pot funcționa la un maximum de 1.200 MW din cauza rezervelor limitate de combustibil. În paralel, Ungaria se confruntă cu retragerea temporară din exploatare a unui grup nuclear de la Paks, ceea ce reduce posibilitățile de import într-un context de criză regională, afectând echilibrul energetic.
Guvernul a aprobat menținerea măsurilor de siguranță pe piața energiei pentru a gestiona riscurile de alimentare. Această decizie vine într-un moment în care sistemul energetic național trebuie să gestioneze deficite cronice cauzate de scăderea producției fotovoltaice și de creșterea consumului de seară. Protejarea stabilității sistemului este prioritară pentru a evita consecințe economice și sociale grave în cazul lipsei de rezerve de putere la orele de vârf.