Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, ACER, semnalează un decalaj semnificativ între planificarea europeană și cea națională în ceea ce privește infrastructura de hidrogen. Deși hidrogenul a devenit categoria dominantă în proiectele propuse la nivel european, acesta rămâne mult mai puțin dezvoltat decât infrastructura de gaze naturale. Analiza arată că doar 38% dintre proiectele de hidrogen apar în planurile naționale, în contrast cu rata de 88% înregistrată pentru proiectele de gaze naturale.
Proiectul TYNDP 2026, analizat de ACER, cuprinde un total de 345 de proiecte, dintre care 243 sunt dedicate hidrogenului. Această cifră reprezintă o creștere a ponderei hidrogenului în portofoliu, care a urcat de la 62% în ciclul din 2024 la 70% în prezent. În același interval, numărul proiectelor de gaze naturale a scăzut de la 95 la 76, iar ponderea acestora a scăzut de la 29% la 22%. Totuși, integrarea acestor proiecte la nivel național rămâne o provocare majoră.
ACER identifică drept obstacole principale cadrele instituționale incomplete pentru hidrogen, diferențele metodologice și nivelurile inegale de control din partea autorităților naționale. Aproximativ trei sferturi dintre statele membre nu aveau încă un operator de rețea de hidrogen desemnat și certificat conform noilor reguli europene. Polonia a fost singurul stat raportat ca având procesul finalizat, în timp ce Belgia se afla în proces de reevaluare, iar Danemarca, Ungaria, Luxemburg și Spania aveau forme diferite de desemnare.
Lipsa de transparență este o altă problemă critică, deoarece multe planuri naționale nu publică informații esențiale precum costurile proiectelor sau descrierile tehnice. Agenția recomandă ca planurile să includă data estimată a punerii în funcțiune și progresul înregistrat față de ciclul anterior. O planificare slab coordonată poate duce la investiții excesive în active neutilizate sau, dimpotrivă, la o infrastructură insuficientă pentru cererea viitoare a pieței de energie.
În ceea ce privește România, agenția menționează că țara se numără printre statele care au introdus posibilitatea injectării hidrogenului în rețeaua de transport a gazelor. Documentația indică faptul că România lucrează cu scenarii comune pentru gaze și hidrogen și că este prevăzută consultarea pentru viitoarea planificare a hidrogenului. Totuși, ACER subliniază că aceste elemente nu demonstrează existența unei rețele naționale funcționale de transport al hidrogenului pur.
Evaluarea bazată pe datele colectate între 24 aprilie și 18 mai 2026 are rolul de a compara planificarea națională cu cea europeană pentru a identifica inconsecvențele. Această analiză nu decide ce proiecte trebuie construite și nu alocă finanțări, fiind un instrument de planificare strategică. Următoarea evaluare de acest tip din partea ACER este programată pentru anul 2028, urmând să verifice evoluția implementării directivei privind piețele gazelor și hidrogenului.